x close

A uita, intre boală şi normalitate

0
07 Aug 2007 - 00:00

Cu toţii uităm: locul unde ne-am pus cheile, să plătim cablul sau chiar ziua de naştere a iubitului/iubitei.In schimb, dacă cel care uită este trecut de 60 de ani, incepem să ne ingrijorăm.

Cu toţii uităm: locul unde ne-am pus cheile, să plătim cablul sau chiar ziua de naştere a iubitului/iubitei. Ni se pare ceva absolut normal să nu ne amintim ce am făcut vara trecută sau chipul unui prieten din copilărie. In schimb, dacă cel care uită este trecut de 60 de ani, incepem să ne ingrijorăm. S-a demonstrat că, o dată cu trecerea anilor, uitarea e mai frecventă şi semnificativă. Deoarece creierul, asemenea muşchilor, dacă nu este antrenat in permanenţă, işi pierde din capacităţi. Dacă totuşi bătrănii uită foarte des şi mai ales uită lucruri şi activităţi pe care obişnuiesc să le facă zilnic, acesta este un mare semnal de alarmă: bunicul sau bunica ar putea suferi de maladia Alzheimer.

Atrofierea creierului

Intr-adevăr, din momentul in care cineva din familie a fost diagnosticat cu Alzheimer, liniştea a luat sfărşit nu doar pentru bătrănul suferind de această maladie, ci pentru intreaga familie. Adeseori, după aflarea diagnosticului, bătrănii cu Alzheimer sunt stigmatizaţi, sunt daţi la o parte atăt de societate, de apropiaţi, căt şi de membrii familiei, pe care uneori nu ii recunosc. Deoarece boala este progresivă, nu dă inapoi. Insă diagnosticată din timp, de la primele semne de uitare, şi tratată adecvat, maladia evoluează mai greu. Iar bunicul şi familia lui beneficiază mai mulţi ani chiar de un trai fără probleme majore. In mod normal, boala progresează destul de rapid: "Se produce o atrofiere masivă a creierului, o reducere mare de neuroni şi sinapse (contact intre neuroni). Evoluţia normală a bolii este de şase-zece ani. O persoană sănătoasă din punct de vedere fizic, ingrijită corespunzător, poate să supravieţuiască cu boala pănă la 20 de ani. S-a dovedit insă că cu căt persoana este mai inteligentă, cu atăt evoluţia maladiei pare să fie mai lentă", explică dr Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Romăne Alzheimer şi medic in cadrul Centrului Memoriei de la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr Al. Obregia".

Antrenarea memoriei

Antrenarea memoria incă din tinereţe şi pănă la vărste inaintate nu ne protejează cu certitutine de demenţa Alzheimer. Incă nu există dovezi clare pentru a demonstra care sunt exact cauzele apariţiei acestei maladii. Astfel, indiferent dacă suntem oameni simpli, fără prea multă carte, sau profesori universitari nu suntem feriţi de boală. Cert este insă că persoanele care citesc mult, care işi antrenează in permanenţă mintea vor intărzia procesul de evoluţie a bolii. Cercetările in domeniu au dovedit că eficiente in acest sens sunt cuvintele incrucişate, jocul de scrabble, bridge. In plus, memoria poate fi antrenată, de exemplu, prin invăţarea pe de rost a listei de cumpărături. Intre uitarea specifică vărstei, fără cauze patologice, şi cea cauzată de demenţa Alzheimer sunt diferenţe majore, dar care nu de puţine ori trec neobservate de membrii familiei. Familia trebuie să fie atentă dacă uitarea vine in urma unei perioade mai dificile in viaţa bătrănului, cănd stresul şi oboseala sunt maxime. In acest caz, uitarea este intămplătoare, nu se repetă in mod constant. Dacă pierderile de memorie au un caracter progresiv, iar bunicul sau bunica uită din ce in ce mai mult, este foarte probabil să existe o cauză patologică. Tulburările uşoare de memorie sunt cauzate de afectarea unei singure funcţii cognitive, in timp ce demenţa Alzheimer presupune declinul mai multor funcţii cognitive, arată dr Cătălina Tudose. Astfel, unul dintre primele semne ale instalării bolii il constituie uitarea evenimentelor foarte recente. Apoi, treptat se observă că bătrănul afectat de maladia Alzheimer nu poate fi atent, nu se poate orienta in timp, prezintă mari dificultăţi de limbaj, care se traduc prin imposibilitatea de a se exprima, incapacitatea de a calcula, de a recunoaşte valoarea banilor, dezorientarea vizualospaţială. Faptul că bunicul sau bunica a uitat numele unui cunoscut nu trebuie să ne ingrijoreze. Cel mai grav este atunci cănd bătrănul nu mai ştie cine sunt aceia care ii sunt aproape, cănd nu mai recunoaşte chipurile membrilor familiei. Uneori, un semnal de alarmă il reprezintă şi simptomele mai subtile, cum ar fi exprimarea: "Dă-mi ceva de scris" in loc de "Dă-mi un creion". Membrii familiei trebuie să fie atenţi la toate aceste semne, cu atăt mai mult cu căt s-a dovedit că cei atinşi de demenţa Alzheimer conştientizează că se petrece ceva in neregulă cu ei. Insă nu au curajul să işi dezvăluie temerile. Iar in această situaţie este posibil ca bunicul sau bunica să prezinte o anxietate accentuată sau să cadă chiar intr-o depresie, neştiind ce se intămplă cu el/ea. De aceea, este foarte important să le arătăm bătrănilor noştri că suntem alături de ei şi să ii ajutăm să nu işi agraveze boala.

RISC. Nu se cunoaşte cauza exactă a demenţei Alzheimer. Insă oamenii de ştiinţă au descoperit care sunt factorii de risc. Vărsta inaintată este factorul de risc cel mai important, insă nu s-a demonstrat că boala Alzheimer ar fi cauzată de procesul biologic de imbătrănire. Bătrănii cu diabet, hipertensiune, nivel crescut de colesterol, cei care fumează se expun unui pericol suplimentar de a se imbolnăvi.

MOŞTENIRE. In unele familii există o aşa-zisă genă dominantă pentru demenţa Alzheimer. Se apreciază că persoanele care au o rudă de gradul I care suferă de Alzheimer prezintă un risc de a se imbolnăvi de aceeaşi boală de 26%-45%. Boala Alzheimer este pusă in legătură cu cromozomii 1, 14 şi 21.

HOBBY. Pentru ca evoluţia bolii să fie lentă, membrii familiei trebuie să il ajute pe bătrăn să işi antreneze memoria. Fie prin dezlegarea cuvintelor incrucişate, fie prin lectură. In nici un caz nu e bine să il lăsăm pe bunic să stea doar in faţa televizorului. Pictura, desenul, scrierea memoriilor sunt hobby-uri care intărzie evoluţia bolii.

Sfatul medicului

Cănd bătrănul uită frecvent şi din ce in ce mai mult, trebuie să-l ducem la un control medical. Semnele bolii nu trebuie minimalizate, pentru că depistarea precoce, urmată de un tratament potrivit, intărzie evoluţia rapidă a bolii. "La Centrul Memoriei se fac o serie de teste psihologice speciale care analizează pas cu pas tulburările vărstnicului. Acestea constau in evaluarea capacităţii de a reţine informaţii noi, de a le reproduce pe cele anterior invăţate, testarea capacităţii de a se orienta in timp şi spaţiu, a capacităţii de calcul", subliniază dr Cătălina Tudose.

Citeşte mai multe despre:   alzheimer,   bolii,   sanatatea bunicului

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 2327


Mai multe titluri din categorie

Şomajul, tinerii şi drogurile. Sinucideri. Accidente cardiovasculare. Hipertensiune. Diabet. Depresie

Şomajul, tinerii şi drogurile. Sinucideri. Accidente cardiovasculare. Hipertensiune. Diabet. Depresie
Sinucideri, accidente cardivoasculare şi patologii. Acestea sunt efecte puse în legătura directă cu şomajul. Ele sunt evidenţiate într-un studiu al Institutului francez al sănătăţii şi cercetării medicale...

Creierul nu dă metastaze

Creierul nu dă metastaze
Tumorile la creier sunt fie primitive, dezvoltate din structurile creierului, fie secundare venite de la distanţă ca metastaze ale cancerelor la alte organe. În cazul tumorilor cerebrale, de la ele nu pleacă...

Infecţie virală sau bacteriană? Aceasta e întrebare la care răspunsul îl poate da un simplu test de sânge

Infecţie virală sau bacteriană? Aceasta e întrebare la care răspunsul îl poate da un simplu test de sânge
Un nou test prezentat în detaliu în revista Plos One permite determinarea în doar două ore dacă o infecţie este de origine virală sau bacteriană. Principalul atuu al acestui test este că previne prescrierea de...

OMS : Creşte riscul de poliomielită. În ţara noastră, copiii ar trebui vaccinaţi obligatoriu contra difteriei, pertusis, tetanos, poliomielită, rujeolă, rubeolă, oreion

OMS : Creşte riscul de poliomielită. În ţara noastră, copiii ar trebui vaccinaţi obligatoriu contra difteriei, pertusis, tetanos, poliomielită, rujeolă, rubeolă, oreion
În ţara noastră, rata medie de acooperire vaccinală a scăzut sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin, în timp ce recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de peste 95%, avertizează prof. dr....

Măştile apendicitei

Măştile apendicitei
Apendicita îmbracă de adesea măşti derutante, aşa că diagnosticul nu e o bagatelă. Medici chiar spun că e mai greu să pui diagnosticul de apendicită decât s-o operezi. Lamureşte care sunt semnele apendicitei...

Începând cu data de 1 mai, radioterapie decontată 100%, la privat şi la stat

Începând cu data de 1 mai, radioterapie decontată 100%, la privat şi la stat
Începând cu data de 1 mai, pacienţii cu afecţiuni oncologice beneficiază de radioterapie, decontată 100% şi la unităţile sanitare de stat, şi la cele private, prin implementarea unui subprogram de radioterapie...

Implant mamar cu risc de cancer

Implant mamar cu risc de cancer
Autorităţile sanitare franceze vorbesc despre 18 femei cu proteze mamare care au dezvoltat o formă rară de cancerExperţii Institutului Naţional al Cancerului din Franţa, sesizaţi de autorităţile sanitare, au...

Ai un creier, îngrijeşte-l!

Ai un creier, îngrijeşte-l!
Între 16 şi 22 martie, se derulează “Săptămâna creierului”, în 82 de ţări. Pe site-ul OMS, sunt câteva cifre alarmante: 47,5 de milioane de oameni sunt afectaţi de demenţă şi, în fiecare an, se...

HIV/SIDA: Anual, circa 1.000 de cazuri noi

HIV/SIDA: Anual, circa 1.000 de cazuri noi
57% dintre acestea sunt bărbaţi între 25 şi 30 de ani, predominantă fiind transmiterea sexualăDe la 720-750 de cazuri noi de HIV/SIDA, depistate în anii anteriori, s-a ajuns, la aproximativ 1.000, anual. La peste...

Boala cu o mie de feţe. Aproximativ 7% dintre români suferă de boala cronică de rinichi

Boala cu o mie de feţe. Aproximativ 7% dintre români suferă de boala cronică de rinichi
Boala cronică de rinichi este subdiagnosticată, motiv pentru care este necesar un program de screening pentru depistarea acestei afecţiuni în stadii incipiente, spune prof. dr. Cristian Serafinceanu, preşedintele...

Copii cu risc de orbire din cauza diabetului

Copii cu risc de orbire din cauza diabetului
Avertisment: creşte numărul tinerilor ce prezintă complicaţii ale diabetului tip 1Diabetul afectează un număr crescând de copii şi tineri, avertizează Asociaţia britanică a diabetului, pe baza unui studiu efec...

După Paşti, medicamente noi pentru cancer şi hepatita C

După Paşti, medicamente noi pentru cancer şi hepatita C
Sistemul de sănătate va economisi aproximativ 300 de milioane de euro, după recalcularea preţului medicamentelor aflate pe piaţa din ţara noastră, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de...

Diabeticul, un pacient educat

Diabeticul, un pacient educat
Bolnavul de diabet a priceput că circa 60% din tratarea bolii se bazează pe o dietă potrivită , circa 20% are la bază mişcarea obligatorie pentru diabetici şi 20% eficienţă aduc şi medicamentele. Tocmai acestei...

Alimente anti-hipertensiune: Iaurt, fasole boabe, banane, brocoli, avocado

Alimente anti-hipertensiune: Iaurt, fasole boabe, banane, brocoli, avocado
Hipertensiunea poate fi prevenită şi cu ajutorul unei alimentaţii adecvante. În primul rând alimente fără sare, dar şi alimente bogate în trei minerale esenţiale: calciu, magneziu, potasiu. Iată principalele...

Arsura "tratată" cu apă rece

Arsura "tratată" cu apă rece
Imaginea unui om năpădit de arsuri pe piele este greu de suportat, la fel strigătele lui de durere. Unii încearcă să pună diverşi agenţi pe arsuri, pun miere, bulion, ulei, spirt. Este total greşit, apare astfe...