x close

Chirurgie pe arterele inimii

0
Autor: Steluta Indrei 09 Dec 2008 - 00:00

Cardiopatia ischemică – boală în care arterele coronare se îngustează din cauza aterosclerozei – poate fi tratată prin două intervenţii: angioplastia şi by-pass-ul. Angioplastia presupune introducerea în interiorul arterei îngustate a unui dispozitiv numit stent, care deblochează circulaţia sângelui. By-pass-ul este o intervenţie chirurgicală prin care se creează noi căi de trecere a sângelui către inimă. Acest lucru se realizează prin înlocuirea arterelor îngustate sau înfundate cu alte artere sau vene prelevate de la pacient. Ambele intervenţii au avantaje şi dezavantaje despre care ne vorbeşte şef de lucrări doctor Viorel Goleanu, comandantul Centrului Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei.



Inima are trei artere coronare, fiecare cu mai multe ramuri care şerpuiesc pe suprafaţa acesteia. Stentul se montează în interiorul arterei cu ajutorul unei sonde care se introduce prin artera femurală (la baza membrului inferior, în zona inghinală). Dispozitivul este ca o umbrelă strânsă, iar odată ajuns în locul unde artera este îngustată el se desface, luând forma unui cilindru metalic prin care se restabileşte fluxul sangvin către inimă. În cadrul aceleiaşi intervenţii se pot monta mai multe stenturi.  
Angioplastia durează una-două ore şi se efectuează cu anestezie locală, administrată în zona prin care este introdus stentul. Toate manevrele sunt lipsite de durere datorită anesteziei care se face la locul de intrare, dar şi pentru că vasele de sânge nu au receptori pentru a simţi durerea.

Principalul avantaj al angioplastiei este deblocarea arterelor coronare, ceea ce scade riscul de infarct şi deces din această cauză. Intervenţia se face fără bisturiu, fără anestezie generală, ceea ce înseamnă mai puţine riscuri pentru pacient, o perioadă scurtă de spitalizare, costuri reduse. Angioplastia prezintă rezultate bune în infarctul miocardic acut, caz în care restabilirea fluxului sangvin prin artera înfundată în şase-opt ore de la apariţie este salvatoare pentru pacient.

Stenturile sunt gratuite, fiind asigurate prin programele naţionale de cardiologie şi chirurgie cardiovasculară, dar nevoia de stenturi este mult mai mare decât ceea ce se decontează.

Dezavantajul constă în faptul că nu toţi pacienţii sunt candidaţi pentru această intervenţie. În cazul în care leziunile (îngustările) sunt întinse sau apar pe mai multe vase mici, angioplastia nu este eficientă. Durabilitatea stenturilor depinde de mai mulţi factori: corectitudinea indicaţiei, tratamentul după intervenţie, evoluţia cardiopatiei ischemice, care poate fi agravată de diabet, hipertensiune arterială, fumat, alimentaţie nesănătoasă. Sunt pacienţi în cazul cărora stentul sau stenturile îşi îndeplinesc rolul timp de cinci ani, dar, în cazul altora, stentul se astupă la doar două luni de la intervenţie.

Operaţia de by-pass este indicată pacienţilor cu multiple îngustări la nivelul mai multor ramuri ale arterelor coronare, celor care nu pot fi supuşi unei angioplastii şi care nu răspund la terapia medicamentoasă. De asemenea, candidaţi pentru această operaţie sunt pacienţii cu funcţia de pompă a inimii foarte scăzută.  

By-pass-ul se efectuează sub anestezie generală şi durează între trei şi şase ore. În timpul intervenţiei, chirurgul prelevează vasele de sânge care vor fi implantate în locul arterelor blocate. Pot fi prelevate fie artera mamară (în spatele sternului), fie artere radiale (de la antebraţ), fie artera gastroepiploică (de la stomac), fie vene de la picioare. Cel mai folosit vas de sânge pentru by-pass este vena safenă de la picior, dar trebuie ştiut că arterele au o durabilitate mai mare decât venele. Vasul de sânge prelevat se suturează pe artera coronară bolnavă, de o parte şi de alta a blocajului. Astfel se creează o punte (by-pass în engleză) prin care se restabileşte fluxul sangvin către inimă. În cursul intervenţiei, trei sau cinci artere pot fi supuse unui by-pass. Operaţia se poate realiza fie cu inima oprită, fie cu inimă bătând, dar în majoritatea cazurilor inima este oprită, circulaţia sângelui fiind asigurată de un aparat.

După operaţie, pacientul este monitorizat la terapie intensivă o zi sau două, apoi rămâne spitalizat încă şapte zile. Perioada de recuperare durează între 6 şi 12 săptămâni. După operaţie pot surveni complicaţii precum infecţiile, hemoragiile, tulburările de ritm cardiac (aritmii), insuficienţa renală, atacul cerebral.

Operaţia de by-pass poate fi efectuată atât în cazul pacienţilor care la 20-30 de ani suferă un infarct, cât şi în cazul celor de 80 de ani care suferă de mai mulţi ani de cardiopatie ischemică. Însă riscurile cresc în cazul pacienţilor care au boli asociate (diabet, afecţiuni pulmonare sau renale) sau sunt fumători, consumatori de alcool.

INVESTIGAŢIE. Decizia de a efectua angioplastia sau by-pass-ul este luată pe baza unei investigaţii numite coronarografie. Aceasta se realizează în mod asemănător angioplastiei: prin artera femurală se introduce o sondă până la nivelul inimii şi se injectează o substanţă de contrast. Astfel, printr-o procedură de tipul radiografiei sunt vizualizate arterele care hrănesc inima şi sunt identificate zonele îngustate sau astupate.

CARDIOPATIE ISCHEMICĂ. Principala cauză a instalării cardiopatiei ischemice este ateroscleroza, adică depunerea plăcilor de aterom (depozite de grăsimi) în interiorul arterelor. Aceste depuneri îngustează diametrul arterelor şi restricţionează hrănirea inimii cu sânge. Cardiopatia ischemică evoluează de la stadiul fără simptome până la angină pectorală, când apar dureri în piept, care cedează în stare de repaus sau după administrarea de nitroglicerină. Infarctul reprezintă forma acută a cardiopatiei ischemice.

Sfatul medicului


Dr Viorel Goleanu atrage atenţia că atât stenturile, cât şi by-pass-ul îmbunătăţesc alimentarea inimii cu sânge, ceea ce creşte speranţa de viaţă a pacienţilor, dar nu vindecă boala arterelor coronare – cardiopatia ischemică. În timp, alte artere coronare se pot înfunda, chiar şi cele pe care s-au introdus stenturi sau noile vase grefate prin by-pass. De aceea, pacienţii suferinzi de cardiopatie ischemică trebuie să respecte tratamentul prescris de medic, să renunţe la fumat, să aibă un regim alimentar sănătos, să menţină o greutate adecvată, să facă exerciţii fizice moderate.
Citeşte mai multe despre:   cardiologie,   artera

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 10325


Mai multe titluri din categorie

Spirulina: slabeste, intareste sistemul imunitar, energizeaza

Spirulina: slabeste, intareste sistemul imunitar, energizeaza
Am căutat să văd dacă România ia alge din Marea Neagră și le transformă în spirulină. Am constatat că nu. Nu avem așa ceva. În schimb, în alte țări cum e Franța de pildă, există ferme pentru creșterea...

Doctorul Menci ne tratează şi din închisoare

Doctorul Menci ne tratează şi din închisoare
Reputatul savant a scris două volume despre boala celiacă şi suferinţele cardiovascualre, apărute la Editura Medicală“Cerealele glutenice şi boala celiacă”. “Alimentaţia şi patologia bolilor...

Şomajul, tinerii şi drogurile. Sinucideri. Accidente cardiovasculare. Hipertensiune. Diabet. Depresie

Şomajul, tinerii şi drogurile. Sinucideri. Accidente cardiovasculare. Hipertensiune. Diabet. Depresie
Sinucideri, accidente cardivoasculare şi patologii. Acestea sunt efecte puse în legătura directă cu şomajul. Ele sunt evidenţiate într-un studiu al Institutului francez al sănătăţii şi cercetării medicale...

Creierul nu dă metastaze

Creierul nu dă metastaze
Tumorile la creier sunt fie primitive, dezvoltate din structurile creierului, fie secundare venite de la distanţă ca metastaze ale cancerelor la alte organe. În cazul tumorilor cerebrale, de la ele nu pleacă...

Infecţie virală sau bacteriană? Aceasta e întrebare la care răspunsul îl poate da un simplu test de sânge

Infecţie virală sau bacteriană? Aceasta e întrebare la care răspunsul îl poate da un simplu test de sânge
Un nou test prezentat în detaliu în revista Plos One permite determinarea în doar două ore dacă o infecţie este de origine virală sau bacteriană. Principalul atuu al acestui test este că previne prescrierea de...

OMS : Creşte riscul de poliomielită. În ţara noastră, copiii ar trebui vaccinaţi obligatoriu contra difteriei, pertusis, tetanos, poliomielită, rujeolă, rubeolă, oreion

OMS : Creşte riscul de poliomielită. În ţara noastră, copiii ar trebui vaccinaţi obligatoriu contra difteriei, pertusis, tetanos, poliomielită, rujeolă, rubeolă, oreion
În ţara noastră, rata medie de acooperire vaccinală a scăzut sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin, în timp ce recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) este de peste 95%, avertizează prof. dr....

Măştile apendicitei

Măştile apendicitei
Apendicita îmbracă de adesea măşti derutante, aşa că diagnosticul nu e o bagatelă. Medici chiar spun că e mai greu să pui diagnosticul de apendicită decât s-o operezi. Lamureşte care sunt semnele apendicitei...

Începând cu data de 1 mai, radioterapie decontată 100%, la privat şi la stat

Începând cu data de 1 mai, radioterapie decontată 100%, la privat şi la stat
Începând cu data de 1 mai, pacienţii cu afecţiuni oncologice beneficiază de radioterapie, decontată 100% şi la unităţile sanitare de stat, şi la cele private, prin implementarea unui subprogram de radioterapie...

Implant mamar cu risc de cancer

Implant mamar cu risc de cancer
Autorităţile sanitare franceze vorbesc despre 18 femei cu proteze mamare care au dezvoltat o formă rară de cancerExperţii Institutului Naţional al Cancerului din Franţa, sesizaţi de autorităţile sanitare, au...

Ai un creier, îngrijeşte-l!

Ai un creier, îngrijeşte-l!
Între 16 şi 22 martie, se derulează “Săptămâna creierului”, în 82 de ţări. Pe site-ul OMS, sunt câteva cifre alarmante: 47,5 de milioane de oameni sunt afectaţi de demenţă şi, în fiecare an, se...

HIV/SIDA: Anual, circa 1.000 de cazuri noi

HIV/SIDA: Anual, circa 1.000 de cazuri noi
57% dintre acestea sunt bărbaţi între 25 şi 30 de ani, predominantă fiind transmiterea sexualăDe la 720-750 de cazuri noi de HIV/SIDA, depistate în anii anteriori, s-a ajuns, la aproximativ 1.000, anual. La peste...

Boala cu o mie de feţe. Aproximativ 7% dintre români suferă de boala cronică de rinichi

Boala cu o mie de feţe. Aproximativ 7% dintre români suferă de boala cronică de rinichi
Boala cronică de rinichi este subdiagnosticată, motiv pentru care este necesar un program de screening pentru depistarea acestei afecţiuni în stadii incipiente, spune prof. dr. Cristian Serafinceanu, preşedintele...

Copii cu risc de orbire din cauza diabetului

Copii cu risc de orbire din cauza diabetului
Avertisment: creşte numărul tinerilor ce prezintă complicaţii ale diabetului tip 1Diabetul afectează un număr crescând de copii şi tineri, avertizează Asociaţia britanică a diabetului, pe baza unui studiu efec...

După Paşti, medicamente noi pentru cancer şi hepatita C

După Paşti, medicamente noi pentru cancer şi hepatita C
Sistemul de sănătate va economisi aproximativ 300 de milioane de euro, după recalcularea preţului medicamentelor aflate pe piaţa din ţara noastră, a anunţat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de...

Diabeticul, un pacient educat

Diabeticul, un pacient educat
Bolnavul de diabet a priceput că circa 60% din tratarea bolii se bazează pe o dietă potrivită , circa 20% are la bază mişcarea obligatorie pentru diabetici şi 20% eficienţă aduc şi medicamentele. Tocmai acestei...