Ucigașii tăcuți, prinși cu stetoscopul

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în România. Dintre afecțiunile inimii, cele mai periculoase sunt cele valvulare, cunoscute și sub denumirea de “silent killer” (ucigaşul tăcut), deoarece nu atrag atenția din punctul de vedere al simptomatologiei decât, de multe ori, prea târziu. Medicul cardiolog Victor Costache explică mecanismele acestor boli, de la simptome până la tratament, atrăgând atenția asupra importanței depistării acestora cât mai rapid.

Afecțiunile vasculare pot fi de două tipuri; așa-numitele boli valvulare congenitale, prezente încă de la naștere, și a doua categorie, din care fac parte cele mai întâlnite, bolile pe care le dobândim pe parcursul vieții.

Spre deosebire de bolile arterelor inimii, numitele coronaropatii, bolile valvulare sunt un ucigaș tăcut, deoarece timp de o perioadă îndelungată, nu se manifestă prin durere sau printr-o simptomatologie evidentă. “Simptomul cel mai frecvent întâlnit este o stare de oboseală, la început poate chiar greu de remarcat, iar tendința generală a pacienților este de a se autolimita la efort. Din păcate, întrucât la noi programele de screening pentru bolile valvulare sunt încă la început și nu sunt foarte bine organizate, rezultă în a avea mulți pacienți diagnosticați în stadii tardive ale bolii, deci într-un stadiu de insuficiență cardiacă foarte avansată”, spune medicul.

 În cazurile afecțiunilor valvulare congenitale, prezente încă de la naștere, care sunt greu de combătut, este foarte important un diagnostic precoce, consultul avizat din partea unui neonatolog după naștere și orientarea către un cardiolog pediatru. “Un diagnostic precoce va minimiza impactul bolii valvulare asupra micului pacient și se va indica rapid corecția bolii valvulare. Cu cât sunt corectate mai repede, cu atât impactul asupra mușchiului cardiac este mai mic”, atrage atenția cardiologul.

Afecțiunile valvulare dobândite

Din categoria bolilor dobândite pe parcursul vieții, stenoza aortică este cea mai frecventă valvulopatie în momentul de față în lumea occidentală, ca urmare a stilului de viață, a alimentației necorespunzătoare și a sedentarismului. “Aceste nereguli comportamentale duc la îmbătrânirea valvei aortice și la depunerea unui strat lipidic care va împiedica deschiderea corectă a acesteia și apariția stenozei aortice. Există și valvulopatii împotriva cărora este greu de luptat, cum ar fi insuficiențele valvei aortice sau insuficiențele mitrale prin ruptura cordajelor inimii, filamentele de ancorare a valvei la mușchiul inimii. Acestea se pot rupe spontan sau posttraumatic, ducând la apariția unei boli valvulare”, explică medicul.

O altă categorie de boli valvulare care pot fi prevenite sunt așa-numitele valvulopatii apărute în urma endocarditelor, infecții care, de multe ori, au o cauză extracardiacă. Este recomandat un examen stomatologic și o îngrijire disciplinată, realizată măcar o dată la şase luni, pentru că multe dintre endocardite au punct de plecare germenii din cavitatea bucală.

 Manifestările bolilor valvulare

Bolile valvulare sunt un ”silent killer” (ucigaș tăcut) deoarece nu atrag atenția din punctul de vedere al simptomatologiei decât, de multe ori, prea târziu. “Este important ca populația să fie sensibilizată și să conștientizeze că apariția unei stări de oboseală progresivă, care se poate agrava mai repede sau mai încet, poate fi expresia unei boli cardiace și în special a unei valvulopatii. În momentul de față există ecografe foarte performante, iar un cardiolog experimentat poate diagnostica imediat o patologie valvulară. Medicului de familie are un rol important în contextul acestor simptomatologii fruste. Dacă pacientul merge măcar o dată pe an la consultație, simpla folosire corectă a stetoscopului de către medicul de familie și poate detecta un nou «suflu la inimă», care este de cele mai multe ori legat de apariția unei boli valvulare”, atrage atenția doctorul Victor Costache.

Diagnostic

“Succesul în diagnosticul precoce al bolilor valvulare constă în colaborarea strânsă dintre pacient, medicul de famile și cardiolog. Practic, la apariția oricăruia dintre simptomele enumerate, în urma unui control (recomand ca, după 40 de ani, toți să mergem la cardiolog măcar o dată pe an), medicul va fi alertat de apariția unor noi modificări în parametrii hemodinamici ai pacientului. Cardiologul, în cadrul consultului, va analiza cu ajutorul noii generații de ecografe cu imagine de înaltă rezoluție. Cu cât diagnosticul va fi mai precoce, cu atât tratamentul va fi mai eficient.”

Tratament

Medicul Victor Costache spune că, deși, în mod tradițional, tratamentul curativ al bolilor valvulare este chirurgical, la ora actuală toate aceste boli (patologia aortică, patologia mitrală și cea tricuspidă sau pulmonară) pot fi tratate prin metode minim invazive. “Nu mai e necesară sternotomia, adică acea incizie care secționează complet sternul și creează ca o hemifractură a toracelui. Valvulopatiile aortice se pot corecta chirurgical prin miniincizii de tip ministernotomie, de 5-6 cm, care vor divide numai porțiunea superioară a sternului sau o minitrahotomie, tot de 5-6 cm, în spațiul trei intercostal, care va permite schimbarea și implantarea unei noi valve aortice. Au apărut noi tipuri de dispozitive implantabile, cum ar fi valvele care nu mai necesită o sutură manuală și se implantează cu ajutorul unui stent, sau valvele transcateter, ce se pot implanta la pacienții cu risc crescut, foarte fragili, chiar fără a fi necesară oprirea inimii, ca în cazul intervențiilor chirurgicale clasice. Metodele minim invazie au evoluat foarte mult și pentru valvele mitrale, în momentul de față, fiind posibilă orice intervenție fără a mai deschide complet sternul - prin așa-numita “chirurgie mitrală video minim invazivă, care permite reparația leziunilor”, explică medicul cardiolog.

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de 57,8 % din totalul deceselor românilor, depășind diagnosticele de cancer, și sunt principala cauză a mortalității din țară, cu 54.521 decese în 2014, dublu față de media europeană (108.9 la 100.000 locuitori în România, față de 43,8 media europeană), potrivit datelor publicate de OMS. Aceste date poziționează România pe primul loc, la nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.

Incidență îngrijorătoare

“Marea dramă este ratarea momentului terapeutic pentru pacient, deci diagnosticarea bolii valvulare atunci când inima este prea obosită și s-a instalat așa-numita insuficiență cardiacă terminală pentru care ultimul tratament este transplantul cardiac. Trebuie să ne concentrăm pe prevenție și diagnostic precoce, deoarece, dacă pacientul ajunge rapid la echipa inimii și la chirurg, rata de succes a tratamentului este de peste 99%”, explică Victor Costache, doctor cardiolog.