“Cantacuzino” revine în elita producătorilor de vaccinuri

În 2014, este posibil să se reia producţia de Cantastim, Polidin, BCG
În 2014, este posibil ca Institutul Cantacuzino să producă între 4 şi 5 milioane de doze de vaccin antigripal astfel încât ţara noastră să nu mai depindă de importuri, ba chiar să exporte. În acest sens, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu ne-a precizat că a cerut conducerii Institutului Cantacuzino să elaboreze un plan al investiţiilor pentru 2014 şi 2015, inclusiv calendarul cu repunerea în funcţiune a unor licenţe cum ar fi cele pentru Cantastim, Polidin şi chiar BCG, inclusiv pentru refacerea liniei complete de vaccin antigripal.   "Am anunţat încă de la preluarea mandatului - şi am trecut şi în programul de guvernare -  că unul dintre obiectivele mele prioritare este reluarea activităţii Institutului Cantacuzino. De aceea, aş vrea ca, din 2014, să reluăm şi producţia de Cantastim, Polidin şi BCG. În plus, am vrea să reorganizăm linia de fabricaţie a vaccinului gripal. Adică să organizăm o hală mare pentru vaccinul gripal care, spre finalul fabricaţiei, să devină comună cu cea pentru vaccinul BCG", a declarat ministrul  Nicolăescu. Astfel, după trei ani,  în care România a achitat o notă de plată usturătoare pentru vaccinurile importate, Institutul Cantacuzino şi-a reluat producţia de vaccinuri.  Deocamdată, până la sfârşitul acestui an, Institutul Cantacuzino distribuie, în două tranşe, întreaga cantitate de 400.000 de doze de vaccin antigripal necesară pentru campania de vaccinare 2013-2014, aşa cum a fost prevăzut în HG 320/2013.

Iar toate cele un milion de doze de vaccin antigripal destinate campaniei de imunizare gratuită a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire vor fi distribuite în judeţe, în mai multe tranşe, până la 15 ianuarie, pentru a fi  folosit în spitale şi  în cabinetele medicilor de familie.  Conform recomandărilor OMS şi Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, prioritate la vaccinare vor avea persoanele de peste 65 de ani, cu boli cronice - în special boli respiratorii, cardiovasculare şi metabolice -, copiii şi bătrânii instituţionalizaţi, personalul medical şi femeile însărcinate.

În jurul Institutului Cantacuzino au roit tot felul de interese, care în majoritatea lor nu aveau nici o legătură cu producţia de vaccinuri, ci mai degrabă cu patrimoniul valoros deţinut constituit din proprietăţi imobiliare şi terenuri. Lovitura fatală vine în februarie 2010, când Agenţia Naţională a Medicamentului  îi retrage Institutului Cantacuzino autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor. Bătrânul Institut, o mândrie a medicinei româneşti, unic producător de produse injectabile în această parte a Europei, iată că e considerat “expirat” comparativ cu standardele de bune practici în fabricaţie valabile în restul continentului.  Consecinţele au fost severe: unele programe naţionale de imunizare au fost blocate mai multe luni,  autorităţile au fost obligate să importe vaccinuri. 2012 a fost primul an în care imunizarea împotriva gripei de sezon nu s-a făcut cu vaccinuri de la “Cantacuzino”.  Anul 2013, cel al celebrării a unui secol şi jumătate de la naşterea savantului Ion Cantacuzino, întemeietorul institutului de talie europeană, a fost unul benefic. În luna mai a acestui an, ministrul Eugen Nicolăescu anunţa că Guvernul i-a redat Institutului “Cantacuzino” rolul strategic oferindu-i statutul de serviciu de interes economic general şi şansa de a-şi recâştiga rolul de instituţie de importanţă naţională şi regională, aşa cum s-a convenit cu OMS.