Furtuna electrică din creier

Rostirea diagnosticului de epilepsie cade ca un trăznet pentru bolnav şi pentru apropiaţii săi. Trebuie să se ştie că respectarea tratamentului şi urmarea prescripţiilor privind regimul de viaţă permit suferindului să meargă la şcoală, la facultate sau la serviciu. O altă boală teribilă şi vicleană, care provoacă „furtuni” în cutia craniană, este depresia.

Cauzele epilepsiei nu sunt încă total cunoscute. Criza de epilepsie este o descărcare bruscă de electricitate pe un traseu anormal în creier. Este o furtună electrică ce provoacă căderea bolnavului, spasme, pierderea conştienţei. Profesorul Radu Rogozea, unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Române Împotriva Epilepsiei (SRIE), director onorific la Universitatea Cambridge, sublinia că epilepsia cu un diagnostic precizat şi cu un tratament judicios şi respectat cu conştiinciozitate este o boală posibil a o ţine în frâu. Aşa că bonavul de epilepsie poate urma şcoli, facultăţi şi poate să se angajeze în destule servicii. Dacă un om are o singură criză de epilepsie nu înseamnă că va fi diagnosticat ca suferind de epilepsie. Doar dacă aceste crize se repetă, de două sau mai multe ori, el este monitorizat ca bolnav de epilepsie şi supus tratamentului medicamentos. Terapia vizează ca aceste crize de epilepsie să se rărească şi chiar să dispară. Dar bolnavul de epilepsie se va supune şi unor restricţii, unor rigori. El nu are voie deloc să bea alcool, eventual poate gusta o bere fără alcool. Excitantele, cum ar fi cafeaua, ciocolata sau ceaşca de cacao, sunt excluse. Bolnavul de epilepsie nu trebuie să vizioneze emisiunile de televiziune mai mult de 2-3 ore şi nici să depăşească acelaşi interval de timp când lucrează la computer. Utilizarea televizorului trebuie făcută nu în beznă. În cameră trebuie să existe un bec aprins, iar contrastul pe ecran trebuie să fie micşorat din reglaj. Unele scene care se repetă obsesiv – privitului pe geamul trenului la succesiunea stâlpilor de electricitate, de exemplu – sunt de evitat. Bolnavul de epilepsie este obligat să doarmă suficient, să respecte programul de somn noaptea. Controalele periodice la neurolog sunt obligatorii şi doar medicul poate modifica dozele de medicamente.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras semnalul de alarmă: mileniul în care am păşit va fi vremea înmulţirii îngrijorătoare a cazurilor de depresie. Boală vicleană, depresia aşază capcane, printre care însingurarea, lipsa de chef chiar pentru hobby-uri, sentimentul de inutilitate, de vinovăţie gratuită în toate relele, iar între aceste semne şi punerea ştreangului de gât distanţa este mică. Sarcina familiei, a colegilor, a cunoscuţilor este de mare importanţă, care trebuie să observe semnalmentele instalării depresiei şi să-l convingă pe bolnav să meargă la psihiatru. O greşeală gravă este oprirea tratamentului la iniţiativa suferindului, atunci când simte unele îmbunătăţiri. Perioadele de depresie revin şi se înmulţesc în situaţia în care pastilele prescrise nu sunt ingerate. Tratamentul medicamentos se face minimum şase luni. Terapia cu medicamente se completează cu şedinţe de psihoterapie cu un psiholog. 

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca