În ultimele două decenii, China s-a impus ca actor economic semnificativ pe scena internațională. Inițiativa „O centură, un drum” („One Belt, One Road”), lansată în 2013, alături de strategia „Fabricat în China 2025”, lansată în 2015, reprezintă cele mai semnificative strategii de investiții ale Chinei pentru creștere economică și amplificarea influenței sale în străinătate, inclusiv în UE. În acelaşi timp însă, China este mai puțin deschisă la investiții, regimul acestora limitând accesul investitorilor străini în mai multe sectoare, şi în special în sectoare care fac parte din categoria sectoarelor tehnologice-cheie, atrage atenţia un raport al Curţii de Conturi Europene.
De la lansarea inițiativei „O centură, un drum” şi până la finalizarea sa, prevăzută pentru 2049, estimările privind investițiile ce urmează a fi realizate de China în cadrul acestei inițiative variază între 1.000 de miliarde și 8.000 de miliarde de dolari americani. Faptul că acest interval de variație este atât de larg reflectă caracterul limitat al datelor disponibile privind amploarea și sfera de aplicare ale acestei inițiative, notează raportul citat.
Unde s-au dus banii
Sectoarele spre care s-au îndreptat investiţiile chinezeşti în UE în perioada 2000-2019 includ domenii de importanță strategică, precum transporturile și infrastructura (29,1%), tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) (12,4%), sectorul autovehiculelor (14,1%), sectorul imobiliar și al ospitalității (11,2%) şi energia (10,1%). Până la sfârșitul anului 2018, investiţiile chinezeşti directe (ISD) în UE ajunseseră la 202 miliarde de euro, reprezentând totuşi doar 3,22% din stocurile de ISD. Luxemburgul este cel mai mare destinatar din UE al investițiilor din China, acestea fiind evaluate la 82,5 miliarde de euro.
Concurenţa neloială loveşte firmele din UE
Proiectele din cadrul inițiativei sunt finanțate, în principal, de întreprinderi deținute de stat din China, inclusiv de bănci deținute de stat, iar toate aceste entități beneficiază de finanțare publică din partea Chinei. Conform normelor UE, dacă ar fi acordate de statele membre, astfel de subvenții ar fi tratate drept ajutoare de stat. Acest tratament diferit poate denatura concurența pe piața internă a UE și îngreunează asigurarea unor condiții de concurență echitabile între China și UE.
Pericolele ascunse ale investiţiilor
Pe lângă concurenţa neloială, raportul Curţii de Conturi a mai identificat 18 riscuri pentru Uniunea Europeană generate de investiţiile chinezeşti.
Riscurile în plan politic:
- Investițiile Chinei în active sensibile/strategice din Europa pot afecta securitatea/ordinea publică;
- Faptul că statele membre încheie în mod individual memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în cadrul inițiativei „O centură, un drum” poate submina unitatea UE;
- Proiectele din cadrul acestei inițiativei pot slăbi controlul statelor UE asupra infrastructurii naționale strategice, ceea ce poate avea implicații geopolitice;
- Investițiile chineze extind infrastructura transfrontalieră, care este exploatată de criminalitatea organizată transfrontalieră/traficul transfrontalier.
Riscurile în plan economic:
- Lipsa de reciprocitate în relația UE-China ca urmare a avantajului economic neloial al întreprinderilor din China;
- Lipsa de coordonare între programele de infrastructură ale UE și cele ale Chinei, care poate crea lacune în infrastructura de conectivitate sau proiecte de investiții care intră în concurență unele cu altele ori care se suprapun;
- Întreprinderile deținute de statul chinez finanțează în UE și în țările terțe datorii imposibil de gestionat, ceea ce conduce la nerespectarea obligațiilor de plată și la pierderea unor garanții reale strategice;
- Competitivitatea pe termen lung a UE este afectată de transferul forțat de tehnologie către China;
- UE importă bunuri din China la un preț mai mic decât costurile de producție;
- Economia UE este afectată de șocuri negative asupra lanțurilor sale de aprovizionare în care sunt implicați furnizori-cheie din China.
Riscurile în plan social
Drepturile de muncă/sociale ale lucrătorilor nu sunt respectate de întreprinderile chineze care realizează investiții străine.
Caseta - Riscurile în plan tehnologic
- Inițiativa „O centură, un drum” nu respectă într-o manieră suficientă normele UE privind securitatea datelor, astfel încât UE este vulnerabilă în fața atacurilor cibernetice;
- Infrastructura de transport din China nu respectă standardele UE/internaționale, pierderea efectelor pozitive.
Riscurile în plan juridic
- Investițiile Chinei nu respectă reglementările financiare ale UE, de exemplu în ceea ce privește spălarea banilor;
- Unele proiecte de infrastructură din UE sunt atribuite în mod neregulamentar unor oferte din China cu o valoare scăzută în mod artificial;
- Calculul resurselor proprii ale UE este afectat de fraudele în ceea ce privește taxele vamale și taxa pe valoarea adăugată pentru importurile din China.
Caseta - Riscurile în ceea ce priveşte condiţiile de mediu:
- Investițiile Chinei nu respectă reglementările financiare ale UE, de exemplu în ceea ce privește spălarea banilor;
- Unele proiecte de infrastructură din UE sunt atribuite în mod neregulamentar unor oferte din China cu o valoare scăzută în mod artificial;
- Calculul resurselor proprii ale UE este afectat de fraudele în ceea ce privește taxele vamale și taxa pe valoarea adăugată pentru importurile din China.
Investiţiile aduc însă şi avantaje
Pe lângă riscurile generate de investiţiile chinezeşti, raportul reţine şi o serie de avantaje pe care acestea le aduc. Printre ele se numără:
- Creșterea capacitățiii internaționale de creditare;
- Investiţiile în țările în curs de dezvoltare îmbunătățesc gradul de atingere a obiectivelor UE;
- Moneda euro se apreciază, deoarece rezervele de valută deținute de China sunt convertite pentru a achiziționa active denominate în euro;
- Intensificarea comerțului, îmbunătățirea conectivităţii și reducerea costurile comerciale;
- Stimulează fluidizarea regimurilor vamale;
- UE diversifică riscurile pe care le prezintă proprietatea străină asupra investițiilor, reducând potențiala dependență față de orice țară individual;
- Învățământul superior, cercetarea, sectorul creativ și cel cultural beneficiază de pe urma cooperării și a schimburilor cu China.
Figura 11 – Investiţiile directe ale Chinei în țările din Europa Centrală și de Est la finalul anului 2017 pag 48
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/RW20_03/RW_EU_response_to_China_RO.pdf