În 19 martie 2002 Regele Mihai a vizitat redacția Jurnalul Național: "Era ora 11 și, conform înțelegerii cu reprezentanții Casei Regale, l-am întâmpinat pe Majestatea Sa la intrarea în Casa Presei. Era o zi de primăvară însorită, adia un vânt cald care topise zăpezile. Regele și suita au venit pe jos câteva sute de metri de la locul de parcare, privind spre edificiul de model moscovit. Regele a fost interesat de câteva detalii legate de istoria Casei Scânteii, m-a întrebat cum a fost finanțată lucrarea și în cât timp s-a ridicat. Apoi, ca un comentariu, i-a spus pricipesei Margareta, care îl însoțea „De aici s-a păstrat tăcerea despre noi, 35 de ani”, povește Dan Constantin, senior-editor Jurnalul.
Regele Mihai: ''O ţară fără trecut şi istorie n-are niciun viitor''
'A murit ultimul conducător de ţară din războiul mondial, a murit ultimul rege ortodox din lume. În vremuri când pe cerul Planetei se încontrau numai fulgere şi tunete, Regele Mihai a făcut o mişcare izbăvitoare, a schimbat macazul alianţelor militare şi a ferit România să devină cumplit teatru de război fiindcă nemţii intenţionau să opună rezistenţă ruşilor pe lanţul Munţilor Carpaţi. Acţiunea Suveranului nostru a scurtat războiul cu minimum şase luni şi a păstrat în viaţă sute de mii de soldaţi.", scria Florin Condurățeanu pe 15 decembrie 2017.
Ne amintim de Ultimul Rege într-o încercare omagială dedicată personalității și moștenirii extraordinare ale acestuia.Într-un material de excepție semnat în JURNALUL de Florian Saiu, aflăm detalii neștiute despre copilăria tânărului prinț:
"Principele Moștenitor sau Voievod de Alba Iulia, după titlul primit în urma reînscăunării lui Carol al II-lea pe tronul României, susținea examenul pentru încheierea clasei a II-a primare la București, în palatul de la Șosea.
Cum se desfășura o zi din viața tânărului prinț?
Programul zilnic al adolescentului Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia, era extrem de riguros. Dimineața, în intervalul 7.00-7.30, executa înviorarea cu un coleg ce locuia în vecinătatea palatului din București, Radion Chiaburu. Exercițiile - alergări și mișcări de gimnastică - erau supervizate de Emil Pălăngeanu, locotenent-colonel și profesor la Institutul Militar de Educație Fizică. După înviorare, prințul Mihai se retrăgea acasă, pentru a se pregăti de cursuri, care începeau la 8.00 și se încheiau la 12.50 (la 9.50 exista o pauză de masă). La 13.00, urma masa de prânz, la care Mihai se așeza alături de tatăl său, regele Carol al II-lea, și de invitații acestuia (adjutantul regal, diferiți oameni de afaceri sau demnitari - Gheorghe Tătărescu, Ion Inculeţ, Nicolae Titulescu, de pildă). Carol ținea mult ca fiul său să se familiarizeze cu cele mai importante figuri ale statului. „La prânz luau parte şi câte doi, trei colegi de-ai lui Mihai, prin rotaţie. În zilele de marţi era prânzul general, la care participau toată clasa şi toţi profesorii”, rememora Radion Chiaburu, prieten apropiat al prințului la Școala Palatină. Între 14.00 și 17.00, principele putea dispune cum dorea de timpul său. Această perioadă era dedicată în special activităților personale, când Mihai fie meșterea la motoarele automobilelor, fie lua lecții de șofat. Apoi, vreme de două ore, până la 19.00, urmau meditațiile particulare, la care participa de obicei și Radion Chiaburu. Abia după această oră prințul Mihai se ocupa de temele primite la școală. Un program princiar cât se poate de banal, nu?"
Regele Mihai I este înhumat la Curtea de Argeș. În Necropola regală au fost înmormântați regele Mihai I (16 decembrie 2017) și regina Ana (13 august 2016). Tot aici au fost reînhumate rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea și cele ale Reginei Elisabeta, rămășițe aduse în țară în 2003 de la Lisabona, respectiv în 19 octombrie 2019 de la Lausanne.