Doar în luna decembrie, susține Zelenski, peste 35.000 de militari ruși au fost scoși din luptă. „Costul războiului trebuie să devină nesustenabil pentru Rusia, astfel încât pacea să fie impusă prin forță!”, a fost mesajul transmis de președinte, potrivit declarațiilor făcute de Fedorov în chiar prima sa conferință de presă.
Această narațiune este susținută și de datele unor rapoarte recente. Un studiu publicat săptămâna trecută de către „Center for Strategic and International Studies”, un influent grup internațional de specialiști, estimează că, de la declanșarea invaziei, aproape 1,2 milioane de militari ruși au fost uciși, răniți sau dați dispăruți, în cel mai tragic bilanț înregistrat de o mare putere militară de la Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile Ucrainei sunt estimate între 500.000 și 600.000 de oameni.
„Datele sugerează că Rusia este departe de a câștiga.”, concluzionează autorii raportului. Cu toate acestea, pe fondul pregătirilor pentru o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina, Rusia și Statele Unite, programată la Abu Dhabi, mai mulți oficiali avertizau că optimismul ar putea fi prematur.
„Scoaterea în evidență a numărului uriaș de morți ruși arată că strategia principală a Ucrainei este una de uzură. Dar asta nu este suficient pentru a schimba decisiv dinamica războiului.”, mărturisea, recent, un fost oficial ucrainean.
De ce Donețk nu e monedă de schimb
Accentul pus pe pierderile Rusiei explică, în mare măsură, refuzul ferm al Kievului de a ceda regiunea Donețk în cadrul unui acord de „pace”. Logica pare simplă: foarte puțini ucraineni cred că Vladimir Putin urmărește altceva decât subjugarea completă a Ucrainei.
În acest context, argumentul Kievului este că nu are sens să cedeze un teritoriu fără garanții reale, atâta vreme cât armata ucraineană poate provoca pierderi uriașe forțelor ruse, care se chinuie să cucerească Donețk.
În prezent, Ucraina controlează aproximativ 20% din regiune, inclusiv orașe puternic fortificate precum Kramatorsk și Sloviansk. Potrivit estimărilor făcute de „Institute for the Study of War”, ar putea trece încă 18 luni până când Rusia ar reuși să ocupe complet zona.
În plus, conform raționamentului liderilor de la Kiev, dacă soldații ruși nu sunt eliminați pe câmpul de luptă, aceștia vor rămâne în teritoriile ocupate, pregătiți să reia ofensiva dintr-o poziție mai avantajoasă, imediat ce Kremlinul va găsi un nou pretext.
Scepticismul este alimentat și de lipsa de încredere că Moscova va renunța la revendicările teritoriale, dar și de percepția tot mai răspândită că președintele american, Donald Trump, nu va exercita presiuni suficiente asupra Rusiei.
„Chiar dacă guvernul negociază cu bună-credință, mulți cred că întregul proces se reduce, mai degrabă, la menținerea sprijinului SUA. Scepticismul față de negocieri este extrem de ridicat.” a dezvăluit, sub protecția anonimatului, un fost oficial ucrainean, citat de CNN.
Strategia de luptă, sub semnul întrebării
Dacă negocierile sunt privite cu neîncredere, apare o altă întrebare: este strategia de pe câmpul de luptă cea mai eficientă?
Ryan O’Leary, fost combatant american și lider al unității internaționale de voluntari „Chosen Company”, a provocat o dezbatere intensă, după ce a criticat public sistemul ucrainean al „e-points” - puncte acordate unităților pentru fiecare soldat rus ucis sau pentru fiecare echipament distrus, puncte ce pot fi ulterior transformate în armament și tehnică nouă.
Deși Ministerul Apărării susține că această schemă generează date utile pentru planificarea operațiunilor, O’Leary avertizează că el creează stimulente greșite.
Comandanții ar fi tentați să prefere atacuri mai simple, cu drone, asupra infanteriei ruse din apropierea liniei de luptă, în detrimentul unor lovituri „în adâncime”, mai dificile, dar decisive, asupra logisticii - vehicule, noduri de comunicații sau echipe de drone - aflate în spatele frontului.
„Războiul cu drone nu se decide prin numărul de soldați loviți astăzi. Adâncimea operațională este locul unde se câștigă războaiele. Dacă inamicul își poate muta combustibilul, muniția și echipajele la 10–40 de kilometri în spatele frontului fără teamă, atunci controlează adâncimea, chiar dacă pierde de cinci ori mai mulți oameni în tranșee.”, susține O’Leary, citat de CNN.
Avantaj tehnologic diminuat și criză de efective
Criticile sale scot la iveală două probleme structurale majore. Prima este legată de tehnologia dronelor. Rusia a recuperat rapid decalajul și, potrivit unor evaluări, a ajuns chiar în avantaj.
Oleksandr Karpiuk, ofițer de recunoaștere aeriană în Brigada 59 de Asalt, a avertizat că Ucraina nu a valorificat suficient avantajul inițial, în special prin lipsa diversificării frecvențelor radio folosite de drone.
Odată ce Rusia și-a îmbunătățit capacitățile de război electronic, a fost suficient să bruieze câteva frecvențe-cheie pentru a limita drastic operațiunile ucrainene în spatele liniilor rusești.
Concomitent, Moscova a avansat în dezvoltarea dronelor cu fibră optică, imune la bruiaj, și și-a perfecționat apărarea antiaeriană tactică.
A doua mare vulnerabilitate este lipsa de personal. Rob Lee, analist la „Foreign Policy Research Institute”, estimează că există mai puțin de zece infanteriști ucraineni pe kilometru de front. În majoritatea brigăzilor, infanteria reprezintă cel mult 10% din efective, față de peste 30% într-o structură militară clasică.
Chiar și așa, Lee afirmă că aceste efective reduse au fost suficiente pentru a împiedica o străpungere majoră a frontului, Rusia reușind doar avansuri lente și limitate.
Într-un război dominat de drone, însă, cea mai gravă lipsă este cea a operatorilor de drone. Șeful Forțelor UAV, Robert Brovdi, a declarat că numărul acestora ar trebui triplat. În prezent, doar 30% din linia frontului, care se întinde pe aproximativ 1.200 de kilometri, este acoperită.
Mihailo Fedorov recunoaște dimensiunea crizei: aproximativ două milioane de persoane ignoră ordinele de mobilizare, iar alte 200.000 au dezertat.
Miza mandatului său este, așadar, una uriașă - rezolvarea crizei de personal, recâștigarea avantajului tehnologic și îndeplinirea obiectivelor ambițioase stabilite de președinte.
„Dacă nu reușim să rămânem constant înaintea rușilor în tehnologie și tactici de luptă, nu pot spune că șansele noastre de victorie sunt ridicate.”, avertizează, de altfel, fostul oficial ucrainean, citat de CNN.