Susținută în parteneriat cu CREDIDAM, prima zi de eveniment a fost dedicată drepturilor artiștilor interpreți sau executanți și s-a dorit a fi un punct de plecare către o reconștientizare a utilizatorilor cu privire la respectarea drepturilor artiștilor interpreți din România. “Evenimentul de astăzi este o reluare a unui moment inițiatic, conferința națională privind drepturile artiștilor interpreți, din aprilie 1998, care, pentru România, a însemnat un moment important de punere în practică a drepturile artiștilor interpreți. Astăzi, după 25 de ani, facem o evaluare a involuției acestor drepturi și starea actuală a drepturilor artiștilor pe piața din România”, a declarat Ștefan Gheorghiu, director executiv al CREDIDAM.
Evenimentul a reunit la aceeași masă reprezentanți ai principalelor asociații europene și structuri internaționale din domeniu - Asociația Europeană a Organizațiilor Artiștilor Interpreți (AEPO ARTIS), Organizația Mondială de Proprietate Intelectuală (OMPI), Consiliul Societăţilor pentru Gestiunea Colectivă a Drepturilor Artiştilor Interpreţi (SCAPR) - organisme de gestiune colectivă din Europa, avocați, titulari de drepturi și reprezentanți ai artiștilor.
Ioan Kaes, secretarul general al AEPO-ARTIS, a deschis conferința cu o introducere generală privind drepturile conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, explicând legătura dintre acestea și drepturile de autor. De asemenea, a evidențiat întârzierea cu care drepturile artiștilor interpreți sau executanți au fost introduse în cadrul juridic internațional și european: "Comparativ cu autorii, artiștii interpreți sau executanți sunt cu un secol în urmă. Și în loc să li se acorde drepturi mai puternice pentru a compensa acest dezavantaj, li s-au acordat drepturi mai slabe".
Referindu-se la modul în care lumea s-a schimbat în ultimii 60 de ani, Ioan Kaes a precizat că instrumentele pe care artiștii interpreți sau executanți le-au primit, nu au evoluat pe picior de egalitate. Artiștii interpreți sau executanți sunt încă protejați în principal de drepturi care se concentrează, în primul rând, pe controlul exploatărilor și care, în practică, sunt întotdeauna transferate producătorilor de muzică sau de materiale audiovizuale. "Acest lucru este deosebit de dureros în peisajul digital, unde legislația face imposibilă concurența artiștilor interpreți sau executanți cu o practică contractuală care nu a fost dezvoltată având ca obiectiv principal remunerarea lor echitabilă.", a adăugat Ioan Kaes.
Despre „Gestiunea drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, pe plan internațional”, au susținut prezentări și Sara López Blanco (Director Zona de Afaceri în cadrul AISGE, organism de gestiune colectivă din Spania), Marion Argiolas (Consilier juridic în cadrul SPEDIDAM, organism de gestiune colectivă din Franța), Xavier Blanc (Consultant juridic și pe politici în cadrul AEPO ARTIS).
Ines de Nervo, Manager Relații de Afaceri în cadrul SCAPR, a subliniat nevoia artiștilor interpreți sau executanți de a se baza pe un cadru juridic sigur și solid și pe o gestionare colectivă adecvată a drepturilor, în contextul evoluției și al schimbărilor considerabile în ceea ce privește consumul de muzică și de conținuturi audiovizuale. „Este necesar ca toate părțile interesate, federațiile internaționale, organismele de gestiune colectivă (OGC), guvernele, oficiile de proprietate intelectuală să colaboreze pentru a stabili o bază adecvată și pentru a face față noilor provocări. SCAPR consideră că buna guvernanță, transparența, nediscriminarea, un schimb de date adecvat și o cooperare internațională consolidată ar trebui să fie întotdeauna în centrul operațiunilor OGC-urilor”, a afirmat Ines de Nervo.
Despre „Provocările cu privire la drepturile artiștilor interpreți sau executanți la nivel național” au vorbit Mariana Savu (Avocat), Mădălin Niculeasa (Avocat), Luisa Creața (Avocat), Petruț Ciobanu (Avocat), Mihai Cernea (muzician și Președinte al Consiliului Director al CREDIDAM), Carmen Tănase (actriță și membru al Comisiei de Specialitate în cadrul CREDIDAM).
Ștefan Gheorghiu, directorul executiv al CREDIDAM, a tras un semnal de alarmă asupra situației drepturilor artiștilor interpreți în domeniul audiovizual și a susținut că în România are loc un fenomen involutiv privind remunerațiile care sunt plătite de televiziuni artiștilor interpreți: „Domeniul audiovizual a fost multă vreme lăsat deoparte. Drepturile artiștilor, deși ei sunt foarte prezenți în produsele audiovizuale - filme, seriale și așa mai departe – încă nu sunt respectate. Asistăm practic la o involuție a legii. Prima formă a legii, din 1996, stabilea un regim egal de plată a remunerațiilor, un procent din veniturile din exploatarea prestațiilor artistice, plătit de televiziuni. Acum s-a ajuns la cifre absolut derizorii, cum ar fi 80 de bani, pe trimestru, plătiți de o televiziune. Artiștii interpreți sunt creatori. Au nevoie de sprijin pentru a se dedica acestei meserii și, ca atare, nu cer pomană, ei cer să li se respecte drepturile, să-și încaseze remunerațiile la același nivel cu care își încasează colegii lor din străinătate”.
Despre „Rolul organismelor de gestiune colectivă și cooperarea internațională” a prezentat Aleksandar Cvetkovic, membru al Consiliului SCAPR, Președinte al Comisiei pentru Bazele de Date în cadrul SCAPR, urmat de Cristian Florescu (Șef Serviciu Relații Internaționale, ORDA), Rodolphe Wouters (Funcționar pe Politici în cadrul Comisiei Europene – Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie), Hanna Koonen (Consilier Juridic Asociat în cadrul Diviziei pentru Gestiunea Dreptului de Autor din Sectorul Industriilor Creative și al Dreptului de Autor, Organizația Mondială pentru Proprietate Intelectuală - OMPI) pe teme legate de rolul autorităților publice.
Xavier Blanc, consultant juridic și pe politici în cadrul AEPO – ARTIS, a închis conferința cu o prezentare a modificărilor prin care drepturile artiștilor interpreți sau executanți au trecut din 1998 până în prezent și a evidențiat rolul important pe care organismele de gestiune colectivă îl ocupă în viața artiștilor, după zeci de ani de practică. Acesta a punctat că fără OGC-uri drepturile artiștilor interpreți sau executanți nu ar exista în practică: „Aceștia nu ar putea fi în contact direct cu utilizatorii și nu ar putea încasa remunerația corespunzătoare participării lor la înregistrări, fără a fi reprezentați de OGC-uri. De exemplu, muzica unei orchestre poate fi utilizată în mii de locuri, iar ceea ce se colectează trebuie împărțit între toți membrii orchestrei, soliști și dirijor”.
Acest lucru are ca rezultat o remunerație suplimentară pentru artiștii interpreți sau executanți, care poate fi de mare importanță, în special pentru artiștii interpreți sau executanți care, după o perioadă de activitate intensă în cariera lor, nu mai au venituri din activitatea lor artistică, dar ale căror înregistrări continuă să fie utilizate. „În timp ce astfel de remunerații pot să nu fie esențiale pentru vedete și artiști interpreți sau executanți celebri (deși aceștia beneficiază în mod semnificativ), ele sunt cruciale pentru majoritatea artiștilor interpreți sau executanți care nu pot negocia individual condițiile de utilizare a înregistrărilor lor cu producătorii de fonograme sau de audiovizual”, a declarat Xavier Blanc.
Conferința internațională „Perspective asupra Dreptului de Proprietate Intelectuală” s-a desfășurat în format hibrid și a fost transmisă în direct pe canalele de social media ale organizatorilor.