Decizie-șoc a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care obligă cadrele medicale să-i testeze pe șoferii beți, în dauna cazurilor de urgență! O doctoriță care a dorit să descongestioneze secția UPU a Spitalului Județean de Urgență Cluj-Napoca, pe care o conducea, de recoltarea probelor biologice șoferilor băuți, a rămas cu o condamnare penală definitivă. Ca o umilință suplimentară, prin respingerea recursului în casație, medicul, doctor în medicină, cadru didactic universitar, este obligat, prin sentința penală a Curții de Apel Cluj, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității! Asta, da, recunoștință pentru medicii din „linia întâi”!
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 237/RC/2020, a dat o soluție cu grad de generalizare care are urmări directe în activitatea secțiilor de primiri urgențe din spitalele din România. Judecătorii supremi de la secția penală au respins ca nefondat recursul doamnei doctor Adela Golea, care fusese condamnată de Curtea de Apel Cluj la un an și șase luni închisoare și la pedepse complementare și accesorii, cu un termen de doi ani de supraveghere. Hotărârea judecătorilor ÎCCJ este cu atât mai stupefiantă, dacă vedem că a fost dată în iulie 2020, în plină pademie, când serviciile specializate de urgență erau asaltate cu cazuri medicale grave. Care a fost culpa doctoriței Golea?
UPU, sub presiunea bețivilor
Adela Golea a condus Unitatea de primiri Urgențe (UPU)-SMURD a Spitalului Clinic Județean de Urgențe Cluj-Napoca din ianuarie 2013. Redactarea soluției ÎCCJ reține că „în contextul unor nemulțumiri legate de numărul tot mai mare de solicitări de recoltare a mostrelor biologice venite din partea polițiștilor, inculpata a întocmit în octombrie 2016 adresa nr. 863/3/10/2016, înaintată conducerii Spitalului Județean de Urgență, Direcției de Sănătate Publică și Departamentului pentru Situații de Urgență, prin care arăta că, potrivit legislației Ministerului Sănătății, obligația UPU-SMURD este de a recolta probe biologice doar de la persoanele vătămate din accidente rutiere sau implicate în această vătămare”. Șefa secției propunea, în mod logic, plecând de la o situație de fapt - aglomerarea și presiunea asupra serviciilor de urgență - ca recoltarea probelor biologice în cazul șoferilor depistați beți la volan să fie rezolvate de către IML sau alte unități medicale mai puțin solicitate. Apoi, doctorița Golea a elaborat o procedură specifică acestor situații și a instruit în acest sens personalul medical din subordine.
Polițiști și procurori tratați cu refuz
În 22 octombrie 2016, în jurul orei 1.00, numitul E. a fost depistat în trafic de polițiști conducând sub influența băuturilor alcoolice. Polițiștii de la Rutieră l-au dus la UPU-Cluj, pentru recoltarea de probe biologice. Asistenta medicală D. le-a comunicat că nu poate face recoltarea, având o dispoziție scrisă în acest sens de la șefa secției. Doctorița Golea a fost contactată de procurorul de serviciu pentru a se permite recoltarea, dar ordinul dat de șefa secției a rămas în vigoare. Polițiștii au fost îndrumați la IML Cluj-Napoca, dar acolo nu era nimeni, nefiind serviciu de permanență. Pentru a debloca situația, șefa secției găsește o soluție, dând polițiștilor o trusă de recoltare care să fie utilizată la altă unitate medicală din Cluj-Napoca. După câteva ore, alt bețivan surprins de polițiști la volan va fi refuzat la recoltarea de probe biologice. Pentru că nu au putut să prezinte probele alcoolemiei în instanță, poliția va pierde procesul cu șoferii băuți ! Motiv de răzbunare instituțională cu medicul Adela Golea.
Nimeni nu știe să recolteze probe biologice!
„În final, la sugestia inculpatei, menționează decizia ÎCCJ, martora D. le-a predat polițiștilor, în baza unui proces-verbal, o trusă standard de recoltare a probelor biologice de sânge, în scopul ca oamenii legii (nota noastră - atenție la calitatea dată polițiștilor de judecătorii supremi!) să se deplaseze la o altă unitate medicală, unde să fie recoltate probe biologice. Aceștia s-au deplasat la I.(anonimizat), cât și la Spitalul Militar din Cluj- Napoca, însă nu au reușit să obțină recoltarea de probe biologice de sânge, întrucât personalul medical din cadrul acestor unități medicale nu mai fusese confruntat cu o asemenea procedură și nu cunoștea modalitatea concretă în care trebuie să procedeze”.
Două capete de acuzare
Șefa secției UPU de la Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, acționând în interesul protejării capacității unității medicale de o suprasolicitare, care să diminueze posibilitatea de acordare a asistenței pacienților care se încadrau în specificul activității spitalului de urgență, devine inculpată. Rechizitoriul procurorilor din Cluj-Napoca, acceptat de judecători, reține că faptele inculpatei Golea, conferențiar universitar, doctor în medicină, ar întruni „elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la favorizarea făptuitorului în formă continuată și de instigare la abuz în formă continuată în serviciu”. Instanța de fond - Judecătoria Cluj-Napoca, secția penală - a reținut pentru condamnarea medicului Adela Golea „starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii”. Faptul că pentru doi șoferi pilangii nu s-au putut recolta probe biologice ÎN NICI O UNITATE MEDICALĂ DIN CLUJ-NAPOCA a fost pus exclusiv în cârca șefei de secție UPU. Adela Golea a creat, potrivit magistraților judecători „un blocaj în cooperarea instituțională și imposibilitatea exercitării atribuțiilor de serviciu stabilite prin lege, cu consecința îngreunării, iar apoi a împiedicării cercetărilor penale și tragerii la răspundere penală a celor doi șoferi”.
Șoferii bețivani au prioritate la spitale!
Urmarea deciziei ICCJ, toate cazurile de prezentare la spital a șoferilor beți, aduși de poliție la recoltarea de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, devin urgențe medicale, în dauna pacienților care au simptome și patologii ce impun cu adevărat intervenții de urgență!