Dar cea mai mare parte a problemelor vine din situația creată după anul 2019, când au fost eliminate zeci de clase de la licee și astfel s-a redus numărul de locuri. Din 2020 au început să apară probleme legate de repartizarea candidaților, pentru că numărul de locuri disponibile a fost mai mic decât numărul absolvenților, inclusiv anul trecut. Astfel au apărut situații anormale în care elevi cu medii peste 9 nu au fost admiși la liceu, iar alții cu medii sub 5 au fost admiși. Anul acesta este o situație și mai gravă, pentru că nu se știe exact pe ce criterii se va face departajarea, totul devenind o „loterie”. Iar soluția pentru a nu lăsa pe dinafară absolvenți cu medii mari este creșterea numărului de elevi la clasă până la 33, acolo unde nu sunt suficiente locuri.
Candidații la liceu și părinții lor nu știu la ce să se aștepte, după Evaluarea Națională și completarea listelor de opțiuni. Pentru data de 19 iulie, când se vor da rezultatele admiterii la liceu, nu mai e nimic predictibil, pentru că nu se mai poate vorbi despre o competiție, ci despre o „loterie” unde totul ține de noroc, după ce au fost schimbate criteriile clare. Anul acesta a fost eliminată media de admitere a claselor V-VIII din calcularea mediei la Evaluarea Națională. Ordinul 5.243/2022 este cel care stabilește condițiile de admitere la liceu și criteriile de departajare.
Cea mai neplăcută situație a fost semnalată în Capitală, unde este și cel mai mare număr de candidați, dar sunt și cele mai multe licee din țară. Fiind foarte mulți elevi care au obținut aceleași medii, pentru departajare contează foarte mult criteriile stabilite prin lege.
Ministerul Educației a făcut primele gafe la publicarea ierarhiei - s-a publicat o ordine greşită a candidaţilor pentru admiterea la liceu, republicată a doua zi, după ce a fost corectată. Erorile ar fi fost generate de „ultraverificări”, dar nu se știe dacă a doua ierarhie care a fost publicată este corectă.
Apoi s-a constatat că ministerul a introdus un criteriu de departajare secret, fără să dea nicio explicație. Ierarhia nu mai conține media de admitere formată din media de la Evaluarea Națională și media claselor V-VIII, ci o serie de cinci coloane cu media de la Evaluarea Națională și 4 criterii de departajare - media la Limba română, media la Matematică, media la Limba maternă și media de absolvire. Criteriile care au fost adăugate nu există în lege și nu este clar pe ce baze s-a făcut ierarhizarea.
Peste 16.000 de lucrări, corectate greșit
În legătură cu erorile de corectare a lucrărilor de la Evaluarea Națională, anul acesta este o situație mai gravă decât în anii anteriori. După contestații, 76,4% dintre absolvenții clasei a VIII-a au obținut medii mai mari sau egale cu 5, crescând și numărul elevilor cu media generală 10, de la 429, la 466. Anul trecut au fost 237 de medii de zece.
Cea mai mare problemă este legată de numărul foarte mare de lucrări care au obținut note mai mari după contestații - 16.476, după ce anul trecut notele au crescut în cazul a 13.757 de lucrări recorectate și au fost mult mai multe decât în anii precedenți. Diferențele între rezultatele anterioare contestațiilor și cele de după recorectarea lucrărilor au fost din ce în ce mai mari, de la un an la altul, dar este aproape imposibil să fie sancționați cei care greșesc în detrimentul elevilor.
Rezultatele obținute după prima evaluare a lucrărilor și cele de după contestații au fost întotdeauna diferite, în ultimii ani, dar după anul 2020 s-a ajuns la o situație mai gravă, descoperindu-se din ce în ce mai multe teste evaluate greșit. În anul 2021 au fost descoperite diferențe chiar și de 3-4 puncte, în unele cazuri, între notele inițiale de la Evaluarea Națională și Bacalaureat și cele finale, în urma contestațiilor. La Evaluarea Națională au fost 20.000 de contestații, dintre care peste 18.000 s-au soldat cu modificarea notei.
Anul trecut, după contestații, ponderea mediilor peste 5 a ajuns la 82,4%, în creștere cu 0,1% față de evaluarea inițială. A crescut și numărul elevilor cu media generală 10, 12 medii fiind calculate greșit inițial. De asemenea, 3.218 (15%) dintre note au fost modificate cu diferențe între 0,5 și 1 punct, iar 166 de note, cu diferențe între 1 și 2 puncte, iar 17 note au înregistrat diferențe mai mari de 2 puncte, dintre care 16 la Limba și literatura română și 1 la Matematică.
Și părinții trebuie să dea examen
Cei care vor să fie admiși la un liceu bun au fost sfătuiți chiar de ministrul Ligia Deca să completeze cât mai multe opțiuni pe lista de preferințe. Practic, s-a ajuns la concluzia că problemele sistemului de admitere la liceu nu mai au rezolvare și totul e în funcție de norocul candidatului, după situația de anul trecut, când au fost și elevi cu medii peste 9,50 la Evaluarea Națională care nu au prins un loc la liceu după prima etapă de repartizare. Astfel s-a ajuns ca examenul de admitere să fie dat și de părinți, pentru că aceștia trebuie să se specializeze în calcule statistice și evaluări, pentru a nu greși lista de opțiuni în defavoarea copiilor.
Din cauza numărului mic de locuri la liceele cu profil teoretic, anul trecut au rămas „pe dinafară” 6.853 de elevi care au susținut Evaluarea Națională, pentru doar 4.993 de locuri rămase neocupate în licee, mulți având medii foarte bune. Nu au reușit să intre la licee nici măcar elevi cu medii peste 9,50. 1.860 de elevi, echivalentul a 72 de clase, nu au avut locuri la licee.
În Capitală s-a constatat că au rămas fără posibilitate de a fi admiși la liceu de trei ori mai mulți elevi decât numărul locurilor rămase disponibile după prima etapă a repartizărilor. S-au lansat și două petiții pentru suplimentarea numărului de locuri. Ministerul Educației nu a putut decât să-i sfătuiască pe părinți și pe elevi să treacă pe listă cât mai multe opțiuni pentru admitere.
Situația a fost creată de inspectoratele școlare
În anul 2020 și anul trecut, inspectoratele școlare ar fi trebuit să aprobe un număr mult mai mare de locuri, însă au înaintat o cifră de școlarizare totală mai mică. În 2022 au fost doar 190.600 de locuri la clasele a IX-a, cumulând liceele teoretice cu cele industriale, tehnologice, cu învățământ dual sau profesional, la care s-au adăugat 27.000 de locuri la seral și frecvență redusă, iar astfel au putut declara că există suficiente locuri pentru numărul total de candidați.
În aceste condiții, numărul locurilor aprobate anul trecut de Ministerul Educației, la propunerea școlilor și a inspectoratelor școlare, pentru anul școlar 2022-2023, în clasa a IX-a, a fost de 127.264 la liceu și 41.052 la școli profesionale. În total, la liceu și profesional, 168.316 locuri, numărul elevilor aflați în clasa a VIII-a la acel moment fiind de 172.822. Și în 2020 au fost probleme, după repartizare rămânând peste 8.500 de elevi fără loc la liceu și doar 3.400 de locuri disponibile.
Anul acesta, 154.115 absolvenți concurează pe cele 134.000 de locuri alocate pentru clasa a IX-a, la învățământ cu frecvență zi, iar cei care nu vor intra la un liceu cu profil teoretic se vor îndrepta spre licee industriale, tehnologice, spre învățământul dual și profesional sau vor alege un liceu privat.
Mai puține clase la licee
În ultimii ani au fost desființate mai multe clase ale liceelor teoretice, din cauza subfinanțării sistemului de educație. Școlilor li se cere să se încadreze în bugete reduse, deși plata profesorilor se face diferențiat, în funcție de gradele pe care le au. Cele mai afectate unități școlare - mai ales licee - au fost exact cele bune, pentru că au și profesori cu experiență și grade didactice, care înseamnă salarii duble sau triple față de debutanți. Unii directori s-au plâns, în ultimii ani, că sunt obligați să dea afară profesorii cei mai buni, pentru a se putea încadra în bugetul anual. Astfel s-a ajuns la desființarea claselor și la scăderea numărului de locuri la admitere, dar a fost doar o parte a problemei, în timp ce Inspectoratele Școlare au încurajat reducerea numărului de locuri la profil teoretic, motivând prin „nevoia” de reorientare a elevilor către învățământul tehnologic, dual și profesional - o nevoie pentru care nu au optat nici elevii, nici părinții care acum caută licee teoretice private.
Măsuri luate în situația deja haotică
Ministrul Educației, Ligia Deca, a încercat să rezolve problemele din mers, atât cât s-a putut, în haosul deja existent. Ca să nu se repete tragedia din 2022, a crescut numărul de locuri la licee. Sunt 3.400 de locuri în plus la clasele cu profil teoretic, față de anul școlar 2022-2023, ajungându-se la 134.000 de locuri alocate pentru clasa a IX-a, la învățământ cu frecvență zi, după ce au fost 130.600 anul trecut. Sunt și 100 de locuri în plus la învățământul profesional pentru stagiile de pregătire practică.
Notele de la examen sunt mult mai mici decât în 2022, însă admiterea depinde foarte mult de felul în care este completată lista de opțiuni. Mulți dintre cei care nu reușesc să fie admiși la un liceu bun au ca alternativă instituțiile private, dacă vor să evite școlile profesionale sau liceele tehnologice. Inspectoratele Școlare au creat haos anul trecut, sub pretextul că vor să încurajeze învățământul tehnologic. De fapt, prin reducerea numărului de locuri la liceele de stat, se sprijină liceele private.
Ca să iasă din această încurcătură, Ministerul Educației a recurs la un compromis: s-ar putea face clase de 30 sau chiar 33 de elevi, deși numărul maxim ar trebui să fie 26 și ar fi trebuit să scadă.
Măsura a fost discutată deocamdată pentru liceele din Capitală, unde se vor putea forma clase cu până la 30 de elevi, încă din prima etapă de admitere, nu doar în situațiile speciale, iar cu aprobarea Inspectoratului Școlar al Municipiului București, numărul ar putea crește cu cel mult 3 locuri, până la 33. Aceeași măsură s-ar putea aplica și la alte licee din țară, dacă vor apărea probleme. Deocamdată nu poate scădea numărul elevilor la clasă, după ce a fost redus numărul de clase din licee și astfel s-a creat o problemă foarte gravă pentru admitere, care va afecta și viitoarele generații.
Așa cum nu pot fi siguri că notele la Evaluarea Națională le-au fost date corect, elevii nu nicio posibilitate de a verifica dacă admiterea la liceu a fost făcută corect, anul acesta, după modificările criteriilor de repartizare.