În iulie 2022 au fost mari probleme legate de admiterea la liceu, pentru că Ministerul Educației a aprobat un număr mult mai mic de locuri decât era necesar. „Scuza” a fost că s-ar încuraja învățământul dual și cel profesional. De fapt, dacă s-ar analiza situația din școlile românești „la firul ierbii”, pe teren, în dialog cu elevii, cu profesorii și cu părinții, nu prin analiza unor date statistice incomplete și inexacte, s-ar constata că în multe dintre cele profesionale și în liceele tehnologice din România e aproape imposibil de învățat în condiții normale, iar sistemul dual a pornit „cu stângul”, de câțiva ani, rămânând doar un deziderat.
Astfel se explică de ce părinții elevilor care nu au reușit să intre la un liceu teoretic bun sunt disperați și caută soluții. De fapt, subfinanțarea sistemului de educație și scăderea numărului de locuri la liceele teoretice duce doar la creșterea ofertei de educație în sistem privat, care rămâne singura alternativă a celor care au bani să plătească studiile copiilor, ca să nu-i dea la licee tehnologice sau la școala profesională.
Anul acesta a crescut numărul de locuri la licee. Sunt 3.400 de locuri în plus față de anul școlar 2022-2023, ajungându-se la 134.000 de locuri alocate pentru clasa a IX-a, la învățământ cu frecvență zi, după ce au fost 130.600 anul trecut. Sunt și 100 de locuri în plus la învățământul profesional pentru stagiile de pregătire practică.
Din cauza numărului mic de locuri la liceele cu profil teoretic, anul trecut au rămas „pe dinafară” 6.853 de elevi care au susținut Evaluarea Națională, pentru doar 4.993 de locuri rămase neocupate în licee, mulți având medii foarte bune. Nu au reușit să intre la licee nici măcar elevi cu medii peste 9,50. 1.860 de elevi, echivalentul a 72 de clase, nu au avut locuri la licee. În Capitală s-a constatat că au rămas fără posibilitate de a fi admiși la liceu de trei ori mai mulți elevi decât numărul locurilor rămase disponibile după prima etapă a repartizărilor. S-au lansat și două petiții pentru suplimentarea numărului de locuri. Ministerul Educației nu a putut decât să-i sfătuiască pe părinți și pe elevi să treacă pe listă cât mai multe opțiuni pentru admitere.
S-a raportat și s-a calculat greșit
Inspectoratele școlare ar fi trebuit să fie trase la răspundere pentru situația dezastruoasă din 2022, pentru că de aici au pornit problemele. Ar fi trebuit să aprobe un număr mult mai mare de locuri, însă au înaintat o cifră de școlarizare totală de 190.600 de locuri la clasele a IX-a, cumulând liceele teoretice cu cele industriale, tehnologice, cu învățământ dual sau profesional, la care s-au adăugat 27.000 de locuri la seral și frecvență redusă, iar astfel au putut declara că există suficiente locuri pentru numărul total de candidați.
În aceste condiții, numărul locurilor aprobate de Ministerul Educației, la propunerea școlilor și a inspectoratelor școlare, pentru anul școlar 2022-2023, în clasa a IX-a, a fost de 127.264 la liceu și 41.052 la școli profesionale. În total, la liceu și profesional, 168.316 locuri, numărul elevilor aflați în clasa a VIII-a la acel moment fiind de 172.822. La Evaluarea Națională s-au înscris 155.561 de elevi. Și în 2020 au fost probleme, după repartizare rămânând peste 8.500 de elevi fără loc la liceu și doar 3.400 de locuri disponibile.
Până în 2020 nu au existat astfel de probleme. În 2019, cei 4.853 de elevi care au rămas nerepartizați după prima etapă aveau la dispoziție 5.412 locuri libere, iar în anii anteriori nu rămâneau atât de mulți elevi fără loc la liceu. În 2017, de exemplu, au fost doar 581 de elevi rămași nerepartizați, iar numărul locurilor libere rămase a fost mult mai mare, respectiv 17.773, iar în 2016 au fost 917 elevi rămași nerepartizați, iar numărul locurilor libere rămase a fost 17.665. În 2021 au rămas nerepartizați după prima etapă 1.332 de copii și au fost 9.216 locuri libere.
Anul acesta s-au înscris la Evaluarea Națională 161.502 absolvenți ai claselor a VIII-a, rata de participare fiind de 95,3% - respectiv 154.115 absolvenți au susținut examenul, din totalul celor înscriși. Aceștia concurează pe cele 134.000 de locuri alocate pentru clasa a IX-a, la învățământ cu frecvență zi, iar cei care nu vor intra la un liceu cu profil teoretic se vor îndrepta spre licee industriale, tehnologice, spre învățământul dual și profesional sau vor alege un liceu privat.
Manele în clasă și mediu infracțional
Pe hârtie și în declarațiile politice, situația învățământului dual, tehnologic și profesional este foarte bună. Ceea ce se întâmplă realmente în multe dintre aceste licee și școli apare sporadic la știri, atunci când faptele cu violență devin extrem de grave, când elevii sau chiar profesorii devin victime.
Inspecții aproape că nu se mai fac și oricum au devenit o formalitate, pentru care profesorii se pregătesc temeinic, aleg o clasă mai bună și câțiva elevi mai activi, pentru a trece cu bine de verificare. Însă nimeni nu verifică realmente ce se întâmplă în mediul școlar, în multe dintre liceele din România. Nici Poliția nu poate face prea mult, iar încercările de până acum au fost întâmpinate cu ostilitate chiar de conducerea școlilor.
„Am fost bolnavă când am susținut examenele de Evaluare Națională și am luat notă mică. N-am putut să intru la un liceu teoretic și am fost admisă la un Grupul Școlar Unirea. În primele două săptămâni am încercat să mă duc la școală, dar erau manele date la maximum în clasă, unii urlau în timpul orelor, iar profesorii nici nu veneau, de multe ori. În curte erau tot felul de dubioși care probabil racolau fete și mi-a fost foarte frică. Am abandonat imediat școala și m-am înscris la un liceu privat, m-am angajat și am reușit să termin, anul trecut, cu bine”, povestește Raluca, o tânără din București care a trecut prin coșmarul sistemului liceal tehnologic și profesional.
În aceeași situație sunt foarte mulți elevi care nu reușesc să intre la un liceu bun.
Liceele „de fițe” se bazează pe meditații
Zonele rurale și orașele mici au probleme și mai mari, pentru că lista opțiunilor este mult mai scurtă. „Finul nostru a intrat acum doi ani la liceul considerat cel mai bun din Mangalia, unde am fi vrut să înscriem și noi fata, care a terminat anul acesta clasa a VIII-a, dar de la el am aflat că nu prea se fac ore. Fiind liceu considerat bun, se duc mai ales copiii care au bani și plătesc meditații, iar ceilalți nu pot să țină pasul cu ei. Așa că am ales altă variantă, la un liceu mai slab, dar unde măcar știm de la copiii care învață acolo că se fac toate orele. După bacalaureat vom vedea ce e de făcut mai departe, dar dacă fata nu face ore la școală, noi nu avem bani să-i plătim atâtea meditații, ca să ia bac-ul”, spune mama unei eleve din Mangalia, județul Constanța. Și astfel de cazuri există în multe locuri din țară, iar alternativa vine doar de la liceele private și numai pentru cei care își permit să plătească.
În România erau doar 13 licee private acreditate, în anul 2009, iar astăzi sunt 67, iar numărul lor și al claselor crește de la un an la altul, tocmai datorită cererii de pe această piață. Cererea este generată de problemele din sistemul de stat, mai ales din ultimii ani, când locurile au fost limitate la admitere, iar mii de elevi n-au avut alternativă.
Cele mai multe licee private sunt în Capitală (15 și unul în Voluntari, Ilfov), în Cluj (7), în Constanța (7) și în Iași (4). În Suceava sunt două, alte două fiind în același județ, la Vatra Dornei, 1 la Câmpulung Moldovenesc și 1 la Rădăuți. Licee private sunt în mai multe județe, nu toate fiind cu profil teoretic.
Două tipuri de învățământ liceal privat
Din oferta actuală a liceelor private se poate alege fie varianta ieftină, prin care elevul poate deveni absolvent de liceu teoretic și poate lua bacalaureatul, cealaltă variantă fiind comparabilă cu cele mai bune instituții de învățământ din Europa de Vest, atât din punctul de vedere al calității, cât și al prețurilor - între 8.000 și aproape 13.000 de euro pe an. De la cele mai bune licee private vin și cei mai mulți olimpici, în ultimii ani, dar și cele mai bune rezultate la bacalaureat, unul dintre avantaje fiind că nu mai e nevoie și de meditații pentru elevii acestor școli.
Liceele private de top au rata de promovare la bacalaureat 100% și mediile absolvenților sunt foarte mari. În top se află Complexul Educațional Lauder-Reut, Liceul Pedagogic Anastasia Popescu, Liceul Teoretic Școala Europeană, Liceul Teoretic Școala Mea, Liceul Teoretic Little London (Pipera), Liceul Teoretic Internațional de Informatică și Liceul Mark Twain. Acestea sunt și cele mai scumpe, dar și cele mai bune.
Taxele de școlarizare pentru liceele private din categoria celor ieftine pot fi mai mici de 1.000 de euro pe an, cu posibilitatea de a se plăti în rate. Cei care aleg aceste variante au mai multe șanse de a obține diploma de bacalaureat decât cei care ajung la licee tehnologice sau la școli profesionale, în urma repartizării la admitere.
Numărul claselor a fost redus
În ultimii ani au fost desființate mai multe clase ale liceelor teoretice, iar explicația este subfinanțarea sistemului de educație, menținută mulți ani. Școlilor li se cere să se încadreze în bugete reduse, deși plata profesorilor se face diferențiat, în funcție de gradele pe care le au. Cele mai afectate unități școlare - mai ales licee - au fost exact cele bune, pentru că au și profesori cu experiență și grade didactice, care înseamnă salarii duble sau triple față de debutanți. Unii directori s-au plâns, în ultimii ani, că sunt obligați să dea afară profesorii cei mai buni, pentru a se putea încadra în bugetul anual. Astfel s-a ajuns la desființarea claselor și la scăderea numărului de locuri la admitere, dar a fost doar o parte a problemei, în timp ce Inspectoratele Școlare au încurajat reducerea numărului de locuri la profil teoretic, motivând prin „nevoia” de reorientare a elevilor către învățământul tehnologic, dual și profesional - o nevoie pentru care nu au optat nici elevii, nici părinții care acum caută licee teoretice private.