În mesajul transmis pe Facebook, ministrul vorbește despre anul care se încheie și pe care îl caracterizează drept „cel mai complicat an din perspectivă economică de după cel de-al doilea război mondial”. El le mulțumește românilor pentru „solidaritate, încredere și înțelegere” și vorbește reușitele importante, în viziunea sa.
Câciu susține că România este unul dintre cei mai importanți furnizori de securitate regională și europeană și că țara are stabilitate politică, cea mai stabilă economie din regiune și un parteneriat solid guvern-mediul social și economic.
În ceea ce privește anul 2023, acesta se construiește pe aceleași elemente de susținere, încredere, solidaritate, echilibru și stabilitate, susține ministrul de Finanțe.
„Un an dificil, marcat în continuare de puseul inflaționist (chiar dacă inflația va intra într-o zonă de temperare și chiar reducere - dar pentru asta este nevoie în continuare de o luptă continuă care se va manifesta pe întregul an 2023), complicat din punct de vedere economic și marcat de încetiniri vizibile ale economiilor puternice care vor afecta inclusiv economiile emergente precum a României, un an în care diferența va fi făcută de folosirea la maxim a instrumentelor de politică publică direcționate pe trei paliere: reforme, investiții și susținere a categoriilor vulnerabile”, a scris Adrian Câciu.
Acesta a explicat că „efortul guvernamental stabilit prin măsurile de politică fiscal-bugetară va depăși 14,7% din PIB (228 miliarde lei), din care creditul fiscal (canalul indirect) reprezintă 4,9% din PIB, iar măsurile pentru economie și protejarea categoriilor vulnerabile însumează 9,8% din PIB.”
De asemenea, el enumără prioritățile din 2023.
„Va fi un al investițiilor, cu un program curajos de 7,2% din PIB (112 miliarde lei) și al programelor guvernamentale destinate economiei. Trebuie să investim masiv în firmele românești pentru ca economia noastră să fie una centrată pe producția de bunuri cu valoare adăugată mare! Este esențial să reducem dependența de lanțurile de aprovizionare globale și regionale! Doar dacă punem în prim-plan productivismul economic, mizând accelerat pe producția internă, putem spera ca România viitorului să nu mai fie bazată pe o economie de consum. Avem nevoie de reforme susținute în educație, sănătate, economie și administrație, trebuie redusă sărăcia sub toate formele sale iar accentul trebuie pus pe cel mai important element de capital al unei națiuni: CAPITALUL UMAN. Avem în continuare de avansat cu o serie de reforme, printre care: reforma sistemului de asigurări sociale, de rezolvat inegalitățile salariale, de crescut competitivitatea și revigorat exporturile, de contracarat creșterea inflației, și multe altele. Și cred că cel mai important, pe termen scurt, având în vedere contextul, trebuie să gândim și să acționăm pentru protejarea categoriilor vulnerabile”, a precizat ministrul de Finanțe în mesajul de Anul Nou.
În viziunea acestuia, măsurile au rolul de a compensa inflația, de a proteja locurile de muncă și de a ajuta companiile românești.