Reforma guvernanței economice europene a suscitat discuții intense la reuniunea ECOFIN. Miniștrii de finanțe au reușit sã ajungã la un consens referitor la necesitatea reformãrii cadrului de guvernanțã, nevoia abordãrii diferențiate a statelor membre, o mai mare orientare cãtre termenul mediu, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanțe.
„Menținerea unor abordãri constructive și pragmatice în perioada urmãtoare este crucialã. În acest sens, trebuie sã punem în centrul reformãrii cadrului de guvernanțã economicã necesitatea continuãrii reformelor și a investițiilor, inclusiv cele din domeniul apãrãrii și securitãții. Acest punct ar trebui sã ocupe un loc central în timpul negocierilor”, a subliniat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Comisia Europeanã va lansa un set de propuneri legislative, cel mai devreme la începutul lunii viitoare, în privința punctelor asupra cãrora statele membre au ajuns la un acord.
Un alt subiect pe agenda ECOFIN a fost conduita bugetarã pe care ar trebui sã o adopte statele membre în 2023, precum și orientãrile pentru 2024.
„În actualul context internațional avem nevoie de predictibilitate, dar și de adaptabilitate atunci când stabilim regulile bugetare pentru perioada imediat urmãtoare. Actualul cadru de guvernanțã economicã nu se mai potrivește noii realitãți economice și politice. Din acest motiv este necesar sã discutãm despre modul în care trebuie schimbat”, a mai spus Câciu.
O provocare pentru toate statele membre este rãspunsul bugetar la criza energeticã, în contextul în care mãsurile de sprijin au reprezentat 1,2% din PIB în anul 2022 și, potrivit estimãrilor, anul acesta vor scãdea la 0,9% din PIB.
„Cum o eventualã extindere a acestora ar fi extrem de costisitoare, Comisia Europeanã recomandã eliminarea treptatã sau adoptarea unor mãsuri țintite pentru sprijinirea populației vulnerabile
sau a companiilor”, se arată în comunicatul Ministerului Finanțelor.
(sursa: Mediafax)