El a explicat, în context, că, deşi dobânzile sunt în scădere, ele se aplică unui stoc de datorie publică mai mare, iar statul este forţat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mai ridicate decât în urmă cu cinci sau şase ani.
"Adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. Procentele de împrumut au scăzut pe pieţele internaţionale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor creşte semnificativ. În plus, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deşi mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenţi. În plus, statul este forţat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau şase ani. În 2026, nota de plată a împrumutului public este de aproximativ 30 miliarde euro", a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, Negrescu susţine că, dincolo de nevoia acută de reforme, legea bugetului demonstrează că o reducere reală a cheltuielilor, mai ales cu aparatul administrativ, echivalează cu un cost politic pe care partidele nu sunt dispuse să şi-l asume cu adevărat.
"Cheltuielile totale ale statului cresc cu aproximativ 56 de miliarde de lei faţă de exerciţiul financiar precedent. Unde se duc aceşti bani? La prima vedere, pare o risipă administrativă. Însă nu este deloc aşa. În primul rând, aproximativ 23 de miliarde de lei sunt sume provenite direct din fonduri europene. Aceşti bani se reflectă imediat atât la capitolul venituri, cât şi la cheltuielile destinate marilor investiţii de infrastructură. Dorinţa de atragere fondurile PNRR până la vară este un semnal clar pozitiv. Dacă scoatem din calcul fondurile europene, rămânem cu o notă de plată suplimentară de 33 de miliarde de lei", a explicat consultantul economic, arătând că aceşti bani reprezintă strict cheltuielile de funcţionare ale statului român.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile cumpărate de instituţii cresc cu 5 miliarde de lei iar această majorare de 5 procente se situează totuşi sub nivelul prognozat al inflaţiei, indicând o uşoară temperare a achiziţiilor publice, apreciază Negrescu.
Un alt capitol care a stârnit vii discuţii în spaţiul public este cel al cheltuielilor cu personalul bugetar, care înregistrează un plus de 500 de milioane de lei. Pe de o parte, statul face economii estimate la 1,6 miliarde de lei în primele şase luni prin disponibilizări şi reorganizări în administraţia publică locală. Pe de altă parte, aceste economii vor fi anulate aproape complet începând cu luna iulie 2026, avertizează sursa citată.
"Atunci va intra în vigoare creşterea salariului minim pe economie, o măsură pe care am criticat-o în reptate rânduri ca jucând doar un rol pur inflaţionist. Această decizie luată de politicieni va ridica automat toată grila de salarizare din sistemul public, generând costuri uriaşe pe final de an", subliniază economistul.
Mergând mai departe, Adrian Negrescu consideră că restul bugetului menţine o linie extrem de conservatoare.
El aminteşte că subvenţiile primesc o alocare suplimentară de peste un miliard de lei, iar acest fond este adesea folosit ca o plasă de siguranţă rapidă atunci când apar nemulţumiri în sectoarele economice cheie.
Capitolul dedicat asistenţei sociale rămâne constant, fără tăieri sau majorări spectaculoase care să dezechilibreze sistemul.
"În esenţă, asistăm la un buget mai realist faţă de cel de anul trecut despre care am spus în nenumărate rânduri că a fost o construcţie cu iz SF, care lua în calcul venituri ireale, precum cei 10 miliarde din digitalizare şi care pleca de la premiza unei creşteri economice iluzorii, de 2,5%. Pe ansamblu, în 2026 avem proiect de buget relativ optimist care pleacă de la premiza unei creşteri economice de 1%. Rămâne de văzut dacă toate estimările privind încasările statului şi creşterea economică vor fi confirmate de realitate", a mai afirmat consultantul economic.
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, respectiv 127,7 miliarde lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027, potrivit documentului publicat marţi de Ministerul Finanţelor.
Produsul Intern Brut este estimat în creştere cu 1%, la 2.045 miliarde lei în 2026.
AGERPRES