Analiza sa conturează imaginea unei economii care evită recesiunea, însă rămâne vulnerabilă în fața incertitudinilor fiscale și a problemelor structurale acumulate în ultimii ani.
Adrian Negrescu: România se află într-o „Epocă de Gheață” economică
Comentând evoluția economiei, Adrian Negrescu afirmă că datele statistice confirmă instalarea unei perioade de stagnare investițională.
„Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme că economia se află într-un fel de ,,Epocă de Gheață’’ din punct de vedere investițional, în care această formă de stagflație cu iz puternic autohton a devenit realitate.”
Analistul explică faptul că această combinație dintre creștere economică modestă și inflație persistentă nu este rezultatul unor factori externi, ci este alimentată în mare măsură de politicile economice adoptate în ultimii ani.
„Spun acest lucru pentru că stagnarea economică și inflația ridicată, elementele esențiale ale acestui ,,Ice Age’’ economic, sunt cauzate în principal de decizii administrative toxice luate de ultimele guverne, de la împrumuturile uriașe făcute în ultimii ani la creșterile succesive de taxe care au îngenuncheat economia. Altfel spus, în mare parte ne-am săpat singuri groapa economică în care ne aflăm în prezent.”
Deficitul bugetar scade, însă investițiile private rămân blocate
În ciuda tonului critic, Adrian Negrescu consideră că există și câteva semnale pozitive care merită evidențiate. Printre acestea se numără reducerea deficitului bugetar și capacitatea economiei de a rezista în fața dificultăților generate de majorările de taxe și de scăderea consumului.
„Dacă este să privim partea plină a paharului, dincolo de declarațiile prăpăstioase, cu iz apocaliptic, ale unor politicieni, vedem o scădere salutară a deficitului bugetar (principalul nostru argument pentru menținerea ratingului de țară) și o economie care în primul trimestru a continuat să supraviețuiască provocărilor generate de creșterea taxelor, de scăderea vânzărilor și de accentuarea blocajului financiar.”
Potrivit analistului, marile companii au reușit să se adapteze noului context economic, iar restructurările implementate în ultimii ani au limitat efectele negative.
„E încă o dovadă a faptului că marile companii de impact din economie și-au restructurat activitatea, s-au adaptat noii realități economice și că nu asistăm la o prăbușire economică, anunțată cu surle și trâmbițe de interesele politice.”
Fondurile europene și PNRR susțin economia României
Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate de Adrian Negrescu este rolul decisiv al investițiilor publice finanțate din fonduri europene.
În opinia sa, sectorul construcțiilor continuă să crească aproape exclusiv datorită proiectelor finanțate prin PNRR și alte programe europene, în timp ce investițiile private sunt tot mai prudente.
„Interesantă, în analiza dinamicii economice, este și importanța tot mai mare a cheltuielilor statului, atât în zona consumului colectiv al administrațiilor publice, cât mai ales a investițiilor. Creșterea din sectorul construcțiilor se datorează în mare parte proiectelor din bani europeni, din PNRR. Dacă n-ar fi aceste finanțări, economia s-ar fi dus în recesiune.”
În acest context, analistul atrage atenția asupra necesității accelerării absorbției fondurilor europene.
„De aici și nevoia stingentă de a atrage toți banii europeni disponibili, singura finanțare reală, certă, de care economia poate să beneficieze dincolo de împrumutul public și de înghețul investițional privat care se simte tot mai pregnant în economie.”
Ce perspective are economia în următorii ani
Adrian Negrescu estimează că economia României va continua să evolueze într-un ritm oscilant, fără perspective solide de revenire rapidă.
„Ce urmează după înghețul din primul trimestru? Probabil o continuare a acestui tip de economie la limita supraviețuirii, cu afaceri afectate de scăderea consumului, cu investiții înghețate cu un puternic caracter de incertitudine și pesimism.”
Analistul apreciază că alternanța dintre trimestre mai bune și trimestre mai slabe ar putea caracteriza economia până în 2028.
„Această evoluție cu iz de ,,dinți de fierăstrău’’, cu trimestre cu rezultate bune și altele mai proaste, va continua probabil până în 2028, economia neavând în perspectiva următorilor doi ani motive reale de optimism.”
În plus, problemele structurale din economie vor continua să afecteze activitatea companiilor.
„Consumul va continua să fie unul scăzut, investițiile vor sta sub semnul incertitudinilor fiscale, iar problemele structurale de pe lanțurile economice - scăderea creditului furnizor, blocaj financiar, falimente în serie mai ales în zona IMM-urilor – vor continua să influențeze în mod semnificativ dinamica economiei.”