Românii revin la cumpărăturile „la suta de grame”. Adrian Negrescu avertizează că puterea de cumpărare s-a prăbușit
Scăderea consumului din România devine tot mai vizibilă în statisticile oficiale, iar efectele inflației și ale costului ridicat al vieții sunt resimțite direct de populație. Economistul Adrian Negrescu susține că românii au început să adopte din nou comportamente de consum specifice anilor ’90, cumpărând cantități tot mai mici de produse alimentare și reducând cheltuielile considerate neesențiale.
Consumul din România intră pe un trend descendent
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o diminuare semnificativă a consumului populației. În aprilie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, consumul total a scăzut cu 6,3%, semnalând o deteriorare a puterii de cumpărare.
Potrivit cifrelor oficiale, românii au cheltuit cu 7,9% mai puțin pentru produse alimentare. În același timp, consumul de alcool și țigări a înregistrat un recul de 6,6%, iar vânzările de carburanți au scăzut cu 2,1%.
În opinia economistului Adrian Negrescu, aceste cifre confirmă faptul că populația este nevoită să își restrângă bugetele și să prioritizeze strict cheltuielile esențiale.
Adrian Negrescu: „Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90”
Analizând evoluția pieței de consum, economistul susține că România traversează o perioadă în care multe familii sunt obligate să cumpere doar strictul necesar.
„Ne-am întors la obiceiurile de consum din anii ’90. Din păcate, cumpărăm la suta de grame, iar pentru mulți dintre români se întâmplă ceea ce estimam acum câțiva ani la Antena 3 CNN, că vom ajunge să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele și să nu ni le putem permite”, a declarat Adrian Negrescu.
Afirmația reflectă dificultățile financiare cu care se confruntă numeroase gospodării, în contextul în care costurile de trai continuă să crească mai rapid decât veniturile.
Salariile nu mai țin pasul cu prețurile
Economistul consideră că principalul motiv pentru scăderea consumului este diminuarea puterii reale de cumpărare. Deși salariile au înregistrat creșteri în ultimii ani, acestea nu mai reușesc să compenseze ritmul accelerat al scumpirilor.
„Vedem o scădere semnificativă a consumului, generată în primul rând de scăderea puterii de cumpărare. Practic, salariile au înghețat sau nu mai fac față, nu mai cresc cu aceeași viteză cu care cresc prețurile”, a explicat economistul.
În aceste condiții, tot mai mulți consumatori renunță la anumite produse, reduc cantitățile cumpărate și amână achizițiile care nu sunt absolut necesare.
Avertisment privind o posibilă explozie a inflației
Pe lângă problemele actuale, Adrian Negrescu avertizează că presiunea asupra bugetelor populației ar putea crește și mai mult în perioada următoare.
Potrivit acestuia, majorările de prețuri la energie, gaze naturale și carburanți ar putea alimenta un nou val inflaționist cu efecte directe asupra tuturor categoriilor de produse și servicii.
„Atenție, luna aceasta s-ar putea să avem o inflație record, de peste 11%, poate chiar 12%, generată în primul rând de scumpirile la energie, gaze și carburanți. Toate acestea pun presiune pe principalul motor al economiei, care rămâne, din păcate, consumul”, a spus Adrian Negrescu.
O astfel de evoluție ar putea afecta suplimentar veniturile populației și ar putea accentua tendința de reducere a consumului.
Majorarea taxelor ar putea împinge economia spre criză
În contextul dezbaterilor privind reforma fiscală și legea salarizării unitare, economistul a comentat și posibilitatea creșterii taxelor.
Acesta consideră că o astfel de măsură ar avea consecințe severe asupra economiei și ar amplifica problemele deja existente.
„Ne-am duce din recesiune în criză economică, ceea ce nu cred că își dorește nimeni”, a avertizat Negrescu.
În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze pe măsuri care să stimuleze veniturile populației și să susțină mediul de afaceri, nu pe introducerea unor noi poveri fiscale.
Taxarea muncii, în centrul criticilor
Economistul a atras atenția și asupra nivelului ridicat al taxării muncii din România, despre care spune că afectează atât angajații, cât și companiile.
„La un salariu net de 5.000 de lei, plătești statului peste 4.000 de lei taxe și impozite, ceea ce este aberant. Mai mult de 60% din banii pe care îi câștigăm îi dăm statului sub formă de taxe și impozite, ceea ce este fără precedent la nivel european”, a mai declarat acesta.
Potrivit lui Negrescu, reducerea fiscalității pe salariile mici și medii ar putea reprezenta o soluție pentru creșterea veniturilor disponibile și pentru stimularea consumului intern.
Ce soluții vede economistul pentru relansarea consumului
Pentru a evita o deteriorare suplimentară a situației economice, Adrian Negrescu propune măsuri care să ofere un sprijin direct populației.
Printre acestea se numără reducerea TVA la produsele alimentare de bază și majorarea valorii tichetelor de masă. În opinia sa, astfel de măsuri ar putea ajuta gospodăriile să facă față mai ușor scumpirilor și ar susține cererea internă.
Fără intervenții concrete, avertizează economistul, consumul va continua să scadă, iar efectele se vor resimți în întreaga economie, de la comerț și servicii până la investiții și piața muncii. În condițiile în care consumul rămâne principalul motor al economiei românești, evoluția puterii de cumpărare va fi unul dintre cei mai importanți indicatori de urmărit în lunile următoare.