Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție care judecă, în primă instanță, acest dosar de nu mai puțin de cinci ani și jumătate, a stabilit pronunțarea unei soluții în acest dosar, după nu mai puțin de 34 de termene de judecată, pentru data de 18 decembrie 2022.
Procurorii DIICOT au finalizat rechizitoriul în 9 iunie 2017, prin care au reținut că, la începutul anului 2005, fostul președinte al Interagro, Ioan Niculae, împreună cu mai multe persoane, printre care și directorul comercial al Romgaz de la vremea respectivă, Kramer Alpar, fostul secretar de stat în Ministerul Economiei, Dan Victor Alesandru și însuși fostul ministru Adriean Videanu au inițiat acest grup, urmărind obținerea de beneficii materiale pentru Interagro, prin delapidarea Romgaz.
„S-a reţinut că scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de către inculpatul Ioan Niculae a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producția internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de Romgaz SA, cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând Romgaz, prin însușirea pentru altul a unei cantități de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate, de către persoanele din conducerea unității mai sus precizate care îndeplinesc calitatea de subiecți activi ai infracțiunii de delapidare”, susțineau procurorii.
Discounturi până la 40 de dolari pe mia de metri cubi
Anchetatorii acuză că discounturile acordate au reprezentat aproximativ 98% din totalul acestora, iar, în perioada 2008-2010, Ioan Niculae și-a folosit influența sa ca puternic om de afaceri din România și a apelat la persoane desemnate politic la conducerea Ministerului Economiei, care avea în subordine partea civilă Romgaz, urmărind obținerea de profituri tot mai mari.
„Membrii din palierul de comandă din Ministerul Economiei au emis Ordine de ministru, respectiv au elaborat Memorandumuri ce au fost supuse aprobării de către membrii Guvernului din acea perioadă privind livrarea de gaze naturale de către Romgaz SA către Interagro SA cu discounturi de până la 40 dolari pe mia de metri cubi”, mai arată actul acuzării.
Prejudiciu de 282 de milioane de lei
Acuzarea subliniază că, prin emiterea ordinelor de ministru și prin elaborarea, susținerea spre aprobare a Memorandumurilor s-a încercat crearea unei aparențe de legalitate a faptului că reducerile comerciale se acordă în mod egal, nediscriminatoriu tuturor marilor consumatori de gaze naturale din România. Dovada faptului că aceste facilităţi au fost acordate exclusiv pentru susţinerea interesului Interagro rezultă și din aceea că ceilalţi doi consumatori industriali similari (Azomureș și ELCEN) nu au beneficiat, necondiţionat, de reduceri de preţ în aceeaşi perioadă, deşi datoriile restante ale acestora erau cu mult mai reduse decât ale Interagro.
Mai departe, se arată că, în perioada în care Adriean Videanu a fost ministru al Economiei, a fost inițiată și aprobată OUG 54/2009, prin care s-a dispus ca livrarea gazelor naturale către consumatorii întreruptibili să se facă exclusiv din gazele naturale provenite din producție internă, al căror cost era cuprins între un sfert și o treime prețul gazelor naturale din import.
Prin aceste acțiunile Interagro ar fi prejudiciat Romgaz cu 282.630.330,49 lei, sumă reprezentată de gazele naturale de valoarea discounturilor.
CASETA + FOTO SEDIUL ICCJ
Pronunțarea, amânată pentru 19 decembrie
Așa cu arătam mai sus, dosarul „Interagro”, înregistrat sub numărul 1692/1/2017, a fost înregistrat pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție încă din data de 9 iunie 2017, iar primul termen de judecată a avut loc în data de 13 iunie 2017.
Interesant este că, timp de trei ani și trei luni, în acest dosar nu s-a întâmplat absolut nimic, judecata fiind reluată în 10 septembrie 2020, când a fost din nou amânată cauza. După alte 11 termene de judecată, în ședința din 7 iunie 2021 instanța a decis că un judecător din completul învestit pentru soluționarea fondului nu va mai participa la judecarea dosarului.
Au urmat alte șase amânări, iar, în 3 decembrie 2021, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpați de constatare a neregularității rechizitoriului DIICOT și, în subsidiar, de restituire a dosarului la parchet. Tot atunci, a fost emisă o adresă către Ministerul Finanțelor, pentru a înainta copii certificate ale Ordinului din 13 mai 2008 al Ministerului Economiei.
Anul acesta, judecata s-a reluat la termenul din 14 ianuarie 2022 și, de atunci, s-au mai scurs șapte termene, pentru ca, la data de 15 aprilie 2022, să fie respinsă ca inadmisibilă o cerere formulată de omul de afaceri Ioan Niculae de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În 8 iunie 2022, la cinci ani de la constituirea acestui dosar, instanța a dispus înlocuirea înscrisurilor din volumul 505 al dosarului de urmărire penală instrumentat de parchet și a respins cererea lui Adriean Videanu de constatare a imposibilității înlocuirii sau reconstituirii acestui volum. Iar, la data de 22 septembrie, completul a stabilit ziua de 21 noiembrie, adică la începutul acestei săptămâni, ca termen pentru deliberare, redactare și pronunțare a hotărârii, precizând, totodată, că au fost deja acordate trei termene pentru dezbaterea pe fond a cauzei.
La termenul din 21 noiembrie, instanța a decis amânarea pronunțării pentru data de 19 decembrie 2022.