După 1990, agențiile de turism din România au preferat să se orienteze către trimiterea românilor spre destinații externe. Nu pentru că n-ar fi patrioți sau pentru că n-ar avea suficiente locuri în care să aducă turiști străini în țara noastră, ci mai degrabă pentru că statul român s-a autosabotat, permanent, mai mult de trei decenii. Despre sabotaj vorbesc specialiștii din acest domeniu care s-au luptat ani la rând cu statul ca să aducă bani la bugetul național și creșterea Produsului Intern Brut (PIB), dar au fost refuzați. Nu s-a acordat niciun fel de stimulent pentru cei care ar dori să facă turism de „incoming”, ba chiar li s-au creat atât de multe probleme, încât a devenit deproductivă orice astfel de inițiativă. În acest fel, România a pierdut foarte mulți bani și a plătit aproape degeaba multe milioane de euro pentru promovarea destinațiilor turistice, pentru brandul de țară sau pentru birourile externe de turism, pentru că nimic din legislația noastră nu a-ncurajat această activitate.
Noi legi care ar putea ajuta
Legea 346/2004 urmează să fie modificată, astfel încât activitatea de „incoming” să devină export. Proiectul de modificare legislativă este încă în dezbatere, dar specialiștii din turism speră să se voteze cât mai repede. Președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca, a insistat, în ultimii ani, pentru modificarea cadrului legislativ în acest sens. „Unul dintre proiectele mele de suflet, pentru care lupt de mulți ani și e pe cale să se realizeze acum, este recunoașterea turismului de incoming drept export de servicii. Chiar dacă la școală am învățat că incomingul este export - și este cea mai facilă formă de export, pentru că turistul vine la noi și nu mergem noi cu marfa în afară -, până acum nu a fost înțeleasă această necesitate. Acum, în sfârșit, a fost recunoscut turismul de incoming drept export de servicii, a explicat Dumitru Luca. Este deja pe fază finală de dezbatere și un proiect de act normativ prin care se vor acorda subvenții pentru agențiile care aduc turiști în România minimum patru nopți. Sunt țări care fac acest lucru și sperăm să se materializeze și în România. La nivelul Uniunii Europene s-a discutat deja posibilitatea ca România să acorde această formă de ajutor de minimis pentru agențiile de turism pe care și alte țări au aplicat-o. Alt proiect care poate să ajute este modificarea Codului fiscal, prin care s-ar putea acorda cotă zero de TVA pentru turismul de „incoming”. Până acum nu s-a acordat niciun fel de reducere, aplicându-se cota standard de TVA, de 19%.
Statul s-a autosabotat câteva decenii
Doar 20 de agenții de turism din România din peste 2.200 au activitate preponderent de „incoming”, explică preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), Dumitru Luca. Acest lucru se întâmplă pentru că statul descurajează această activitate, prin toate măsurile pe care le-a luat de-a lungul timpului, inclusiv prin birocrația excesivă, dar mai ales prin neacceptarea incomingului ca export, din punct de vedere legal. „În România sunt cam 2.200 de agenţii licenţiate, aproape 40% au licenţe de organizator, deci pot să facă pachete turistice, iar aproximativ 300 din cele 2.200 de agenţii licenţiate sunt membre ale asociaţiei noastre, dar sunt şi cele mai reprezentative, cumulând circa 85% din piaţa agenţiilor de turism. Din toate acestea sunt puțin peste 20 care fac incoming. Cifrele sunt exact pe dos faţă de toate ţările din jurul nostru. Cândva erau mai multe, dar numărul lor a scăzut dramatic și pe seama birocraţiei cu care se confruntă, şi pe fondul restricţionării din ultimii doi ani şi a sabotării realmente a economiei şi a turismului prin nişte măsuri pripite care au fost luate şi au blocat sectorul. Așa se face că după ce că cifrele de incoming erau oricum modeste, România a avut cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2020 scăderea a fost de 94%, adică am avut turism de incoming aproape zero”, a precizat Dumitru Luca, într-o conferinţă de presă despre piaţa de incoming organizată de cetățeanul româno-israelian Meidan Butnaru, săptămâna trecută. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu a trimis nici măcar un reprezentant la eveniment, deși era dedicat turismului din România. Meidan Butnaru, reprezentantul agenției Eunited Tour și Flyro.eu, este unul dintre foarte puținii touroperatori din țara noastră care fac doar turism de incoming, aducând turiști din Israel în România.
Viza se obține mai greu decât cea Schengen
La toate aceste probleme care au descurajat orice inițiativă de a aduce turiști străini în România se adaugă și obţinerea vizei turistice pentru țara noastră. „Viza turistică pentru România se ia mult mai greu decât viza Schengen - birocraţie, deplasări, ba n-avem consul, ba nu avem program, ba nu are cine să scrie. Toate acestea pun oamenii pe drumuri şi îi descurajează. Cei care aveau planuri, dar nu erau hotărâţi să vină în România, de multe ori aleg alte destinaţii, ori dacă ţin neapărat să vină în România aplică pentru viză Schengen care, din fericire, le permite să vină şi în România”, a mai explicat preşedintele ANAT. Meidan Butnaru, unul dintre liderii de incoming pentru piaţa românească, care a reuşit să aducă mai bine de 200.000 de turişti în România în ultimii ani, spune că există un interes foarte mare pentru România din partea turiştilor israelieni.
Am toată admirația pentru puținii colegi care s-au încumetat să facă incoming în România. Sperăm să mișcăm lucrurile în perioada următoare. După doi ani în care am discutat mai mult cu pereții, avem deja un dialog substanțial cu actualul ministru al Turismului.
Dumitru Luca, președinte ANAT
România a avut în ultimii doi ani cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană, fiind aproape zero la nivelul anului 2020. La autosabotajul general, statul român a adăugat blocarea activității bazelor de tratament balnear și de SPA, în primul an de pandemie.