A fost sau nu mitingul de protest din 10 august o adunare autorizată? Este necesară asumarea manifestărilor publice de către un organizator? Întrebările nu sunt teoretice, o interpretare diferită a Legii 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice ducând la soluții neuniforme. Un complet al ÎCCJ a dat printr-un recurs în interesul legii o interpretară unitară, Decizia nr. 19 fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 1055 din 13 decembrie 2018. Decizia se referă la „interpretarea și aplicarea unitară a legii în ceea ce privește chestiunea de drept referitoare la înțelesul obligației de declarare a adunărilor publice care se desfășoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”. În cadrul Curții de Apel București, care a ridicat această problemă spre dezlegare ÎCCJ, a existat orientarea majoritară care a apreciat că nu trebuie declarate adunările publice desfășurate într-un loc public (drum public, parte carosabilă, trotuar, piață publică) aflat în exteriorul sediilor persoanelor juridice de interes public sau privat. O interpretare minoritară în CAB a considerat că exteriorul sediului unei instituții publice reprezintă exclusiv zona cuprinsă între punctele de acces în clădire și gardul înconjurător, doar aici fiind aplicabile dispozițiile L 60/1991 referitoare la scutirea de obligația de declarare prealabilă.
Decizia ÎCCJ dă acum interpretarea clară a acestei spețe cuprinse în art. 3 al legii: „Există obligația de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci când adunările urmează să se desfășoare în piețe ori pe căi publice (drum public, parte carosabilă și trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1, alin. 2 din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat”. Abaterile sunt sancționate cu contravenție. Rătăciții sau convocații de prin Piața Victoriei, dacă nu declară în prealabil manifestarea, încalcă statul de drept. Nasol #rezist!