Unele afaceri s-au închis, din cauza lipsei de personal, dar nu toți patronii au cedat în fața acestei probleme, ci au găsit soluții de a duce mai departe firmele, chiar fără angajați. Criza forței de muncă a modificat piața, iar unele tipuri de afaceri se reinventează. Un nou concept este restaurantul fără ospătari, ceva între clasicul restaurant și autoservire, deja cu mare succes la public. Mai mult, profitul crește, cheltuielile scad semnificativ, iar conceptul pare a fi perfect pentru mai multe categorii de public. Și alți patroni care și-au refăcut schema de personal au ajuns la concluzia că s-ar descurca mai bine singuri, în diverse domenii, de la patiserii, până la agenții de turism.
Unul dintre reataurantele din stațiunea Băile Felix, care înregistra pierderi mari anul trecut, s-a rebranduit, din inițiativa proprietarului, care a pariat pe conceptul de autoservire cu bucatarii la vedere. Și, în cel mai scurt timp, a reușit să atragă foarte mulți clienți, făcând profit. Rețeta succesului: cei mai importanți angajați, bucătarii, au fost scoși "la stradă", cu doar câteva feluri de mâncare tradițională. "Ciorba se servește direct din oală, poți să vezi exact ce mănânci, ciolanul cu fasole arată excelent în ceaun, mustul ni l-am pus direct de pe masă. Iar prețurile sunt mult mai mici decât în alte părți, unde e servire clasică. O porție de gulaș bine făcut sau o porție mare de ciolan cu fasole costă 10 lei. Oricum, am venit pentru mâncare tradițională. Anul trecut am fost aici și era un ospătar care n-avea chef de clienți. Ne-a trimis la concurență", spune un client al unui restaurant de la Băile Felix. Aceeași rețetă a aplicat-o și o pensiune de la Enisala, în județul Tulcea, iar conceptul a atras curiozitatea turiștilor care ajung acolo tocmai pentru că servirea este atipică. "Nu avem de unde să luăm personal și facem doar câteva feluri de mâncare, iar oaspeții noștri își pot pune singuri din tot ce e pe masă. Mâncarea e ca acasă, dar tocmai asta spun cei mai mulți că le place", spune una dintre angajate. Și succesul se vede chiar în profit. În toată țara au început să funcționeze aceste noi tipuri de afaceri, care par a avea viitor.
Reduceri de costuri și creșteri de vânzări
Renunțarea la ospătari înseamnă reduceri substanțiale de cheltuieli cu salarii, dar și scaderea pierderilor, pentru că cei care au ales această metodă de rebranduire își calculează cantitatea de mâncare pe care o prepară zilnic, în funcție de numărul de clienți. Dar și agricultorii au ajuns să-și eficientizeze astfel afacerile, preluând un model din vestul Europei: își invită clienții la cules. Fie că merg la cules de vie, de mere, pere, prune sau alte fructe și legume, clienții sunt mulțumiți, pentru că știu exact ce alimente vor pune pe masă, fac și mișcare în aer liber, iar prețurile sunt mult mai bune decât la magazine. Și fermierii ies în câștig, pentru că nu mai plătesc oameni la cules, nu mai au cheltuieli cu transportul, depozitarea sau spațiile pentru vânzare. “Am fost la cules de mere, din plăcere, dar și pentru că vreau să știu ce mănânc. Și prețul la care am cumpărat merele culese de mine a fost jumătate din cel de la piață. În plus, e o plăcere să petreci câteva ore într-o livadă, în aer curat, unde am luat și copilul, care a spus că e foarte distractiv. Am ales un fermier pe care mi l-au recomandat niște prieteni, în Banat, iar astfel am făcut și o excursie”, spune Radu, la rândul lui un mic întreprinzător specializat în producție foto-video, care lucrează tot fără angajați. Conceptul nu este nici nou, nici cu origini românești, iar în alte țări din vestul sau nordul Europei se practică de mulți ani chiar vânzarea produselor din ferme la poarta producătorului, fără interacțiunea cu proprietarul sau cu vreun vânzător, comerț care se bazează pe buna credință a fiecărui cumpărător.
Afacere de unul singur, dar cu succes garantat
În micile afaceri, precum cofetării sau patiserii, patronii au ales să lucreze singuri. “Am încercat, în ultimii ani, să găsesc personal, dar școlile de patiseri nu mai dau pieței oameni specializați. Am stat lângă ei șase luni și-am încercat să-i învăț, dar mi-am dat seama că eu munceam pentru angajații mei, iar ei nu reușeau să facă ce le arătam. Până m-am hotărât să renunț la angajați, pentru că-i plăteam efectiv din munca mea și mai mult mă-ncurcau. Am preferat să fac doar câteva produse, dar să fie tradiționale și gustoase, iar clienții mei au apreciat”, spune proprietara unei patiserii. Același lucru spune și patroana unei agenții de turism, chiar dacă domeniile sunt diferite. „Acum un an mi-am dat seama că munceam pentru tinerii pe care-i angajasem, dar am mai avut și pierderi foarte mari, când una dintre angajate a făcut o greșeală. Nici măcar n-am avut cum să recuperez banii de la ea, pentru că am pierdut 2.500 de euro. Mi-am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că ies în câștig dacă lucrez singură. Acum mă gândesc să renunț și la birou și poate chiar să transfer afacerea în mediul online. Clienții sunt în continuare aceiași, au încredere, recomandă și alți prieteni, iar afacerea merge mai departe, chiar mai bine decât înainte”, spune și Oana, patroana unei agenții de turism.
După ce marile companii din mai multe țări au înlocuit munca la birou cu cea de la distanță, externalizând din ce în ce mai multe servicii, tendința de a lucra cu un număr cât mai mic de angajați sau chiar fără, se simte în tot mai multe domenii.
În SUA funcționează și un concept de magazin fără angajați, gândit pentru comunitate. Principiul care stă la baza acestui magazin, cu prețuri mult mai mici decât la celelalte, este că fiecare membru al comunității care beneficiază de cumpărături ieftine trebuie să presteze muncă în folosul comunității, adică să lucreze un anumit număr de ore în respectivul magazin. Toți membrii comunității devin, astfel, pe rând, angajați, pentru câteva ore, iar costurile cu personalul sunt eliminate total, astfel încât scade substanțial și adaosul comercial. Tot în SUA, tot fără angajați, funcționează și un magazin al gigantului Amazon, dar se bazează pe un sistem electronic foarte performant. Undeva la mijloc sunt sistemele de plată introduse în hipermarketuri, fără casieri, unde clienții scanează singuri produsele și le plătesc prin POS – sisteme implementate și în România.