Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie, la echipamente automatizate şi software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă faţă de cea din 2010, conform unei analize realizate de experţii de la Frames şi Academia Industrială.
Industria românească se află la momentul unor decizii strategice şi trebuie să facă pasul spre robotizare şi digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internaţional.
"Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, consideAfarată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială. Şi România face paşi înainte, dovadă evoluţia semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic", se arată în analiză.
Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale şi cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanţă, managementul mijloacelor de calcul, comerţul cu ridicata al componentelor şi echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 în 2018.
Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Şi profitabilitatea a urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 1,56 miliarde lei în 2010 la 5,41 miliarde lei în 2018.
După un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunţă a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 miliarde lei şi un profit peste nivelul de 6 miliarde lei.
Din punct de vedere al evoluţiei capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 miliarde lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.
"Evoluţia business-ului din acest sector este una dinamică, susţinută de o cerere de produse şi servicii în creştere de la an la an. Soluţiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură şi construcţii se află în prim-plan. Susţinută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluţii costumizate, economia românească face paşi semnificativi către Industry 4.0, către robotizare şi digitalizarea proceselor'', afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.
După ce, înainte de Revoluţie, în România existau zeci de întreprinderi şi centre de cercetare şi tehnologie în aproape toate colţurile ţării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor oraşe, în special a celor cu centre universitare, semnalează analiza.
Astfel, Capitala se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmată de judeţul Cluj, cu 3.251, şi Timiş cu 1.884 de companii. Pe locurile următoare se situează Iaşi (1.526), Ilfov (1.433) Bihor (999), Prahova (959), Constanţa (865) şi Sibiu (717).
La polul opus se află judeţele Mehedinţi (128), Ialomiţa (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraş Severin (160) şi Teleorman (167).
Peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, şi numai aproximativ 1.700 fac parte din categoria firmelor mici, medii şi mari, în funcţie de cifra de afaceri.
Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.
Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, 151.003 salariaţi, un număr dublu faţă de anul 2010 (75.156).
Potrivit experţilor, de la reţele de comunicaţii, la roboţi, imprimante 3D, sisteme de control şi, în viitor, maşini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.
Aceştia subliniază că, în următorii ani, competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.
"Această a patra revoluţie industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice şi România trebuie să fie pregătită. Noile tehnologii vor ajuta companiile să fie mai productive şi să dezvolte produse şi servicii de mai bună calitate, într-un mediu de lucru mai sigur. În plus, le vor permite să se dezvolte şi să fie mai competitive pe piaţa globală'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Şi noua "Strategie UE 2030 privind industria'' se focusează pe aceste tendinţe. Potrivit experţilor UE, automatizarea şi digitalizarea producţiei, a produselor şi a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.
Strategia UE 2030 îşi propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale şi reorganizare lanţurilor industriale către o economie circular care ,"va face mai mult cu mai puţin".
Analiza semnalează, de asemenea, că, în prezent, dincolo de dinamica business-ului în sectorul tehnologic, România se află la coada clasamentului european privind digitalizarea şi robotizarea industriei. Datele Comisiei Europene situează România pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI) pentru 2019. Indicele monitorizează performanţa digitală globală din Europa şi urmăreşte progresele înregistrate de ţările UE în ceea ce priveşte competitivitatea digitală.
În general, cele mai performante ţări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria şi Polonia trebuie să recupereze decalajul.
Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18% în comparaţie cu 11% în 2014) şi platforme de comunicare socială pentru a interacţiona cu clienţii lor şi cu alte părţi interesate (21% în comparaţie cu 15% în 2013). Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care îşi vând bunurile şi serviciile în mediul online a stagnat, menţinându-se în ultimii ani la 17%.
Statisticile Federaţiei Internaţionale pentru Robotică arată, pe de altă parte, că România are, în prezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, şi ar mai avea nevoie de cel puţin 10.000 de roboţi industriali. Spre comparaţie, în Polonia sunt 28 de roboţi/10.000 angajaţi, în Ungaria sunt 57 de roboţi, iar Cehia are 100 de roboţi la 10.000 de muncitori. În SUA, industria americană a încorporat, în ultimii 10 ani, peste 130.000 de roboţi.