O legendă despre minunile dumnezeieşti care au avut loc în partea Moldovei este păstrată şi astăzi cu sfinţenie între zidurile Mănăstirii Agafton din judeţul Botoşani.
Lăcaşul de cult ce adăposteşte o comunitate de maici se află în satul Agafton, la 20 de kilometri de municipiul Botosani. Mănăstirea a fost o obşte monahală de o maximă importanţă în secolul al XIX lea, când a adăpostit numeroase femei din marile familii boiereşti care şi-au găsit liniştea aici. Majoritatea boieroaicelor-călugăriţe au fost şi stareţe.
In acest loc sacru si-au gasit linistea si mătuşiile lui Mihai Eminescu din familia Iuraşcu, fiind una dintre destinaţiile preferate ale poetului.
Odată ce intri pe poarta Mănăstirii Agafton, din coasta Botoşanilor, noţiunea de timp se diluează lent, până dispare cu totul. Aici, nimic nu poate fi cuantificat: nici frumuseţea cu care Dumnezeu a hărăzit locul, nici orele ce trec fără de veste, nici pacea dulce ce te încălzeşte pe dinăuntru şi pe care nu ştii cum să ţi-o explici.
Tărâmul mănăstirii pare nesfârşit, confirmând parcă prezenţa lui Dumnezeu în acest loc. Agaftonul pare o cetate în care un ceasornicar iscusit a oprit acele unui orologiu nevăzut, spre a da prilejul celor care vin aici să se lase pătrunşi de duhul veşniciei.
Legende și mistere în jurul Mănăstirii Agafton
....................