Peste 110 milioane de cetățeni ruși erau așteptați să voteze, ieri, în alegerile prezidențiale cu final cunoscut de la Kremlin. Șapte contracandidați de paie ai actualului lider rus au mimat pe fundal participarea în cursa electorală, pentru a acorda legitimitate democratică unui scenariu regizat cu mult timp în urmă, în care singura incertitudine a fost rata prezenței la vot. La capătul acestui spectacol, Vladimir Putin urmează să primească al patrulea mandat prezidențial.
După ce autoritățile de la Moscova au reușit să împiedice candidatura liderului opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, singurul rival real al lui Putin, actualul președinte era creditat cu peste 70 de procente din preferințele electoratului, într-o serie de sondaje realizate chiar înaintea scrutinului prezidențial, în care unul dintre candidați trebuia să adune 50% plus unu din numărul total de voturi valabile pentru a evita organizarea unui al doilea tur al alegerilor. Opoziţia rusă şi organizaţii neguvernamentale, citate de AFP, au denunţat, ieri, în jurul prânzului, peste 1900 de nereguli electorale, menite să crească rata participării la scrutin. Între nereguli au figurat „umplerea urnelor cu buletine de vot, cazuri de voturi multiple şi obstrucţionarea activităţii observatorilor”. Concomitent, opoziţia a relatat că, în goana după electorat, numeroși alegători au fost transportaţi cu autobuzul la secţiile de votare de către poliţie, iar mulți dintre cei care au mers la urne au primit cupoane cu reduceri. Potrivit organizației neguvernamentale „Golos”, specializată în monitorizarea alegerilor, au existat angajatori și universităţi care i-au obligat pe angajaţi şi pe studenţi să voteze nu la locul lor de reşedinţă, ci la locul de muncă sau de studiu, „unde se poate controla participarea lor la scrutin”. Înaintea alegerilor, Navalnîi ceruse rușilor să boicoteze scrutinul.
Mână forte și politică agresivă
Putin a dominat scena politică din Rusia, în ultimii 18 ani, în calitate de președinte și premier. Între 2000 și 2008, el s-a aflat în fruntea statului timp de două mandate și a obținut apoi un al treilea, începând din 2012, pentru șase ani. Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999, din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative. Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi, în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi în urma unui război lansat în Cecenia după atentatele din Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004, cu peste 71 la sută din voturi. Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate. Putin a rămas cel mai puternic om din ţară, ca prim-ministru, și după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv. În toţi aceşti ani, Putin a avut ca obiectiv restaurarea influenţei Rusiei în lume. El a catalogat destrămarea Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.
„Să rămânem în urmă este principala amenințare și adevăratul nostru dușman”. Vladimir Putin