În esență, se dorește respectarea cotelor de gen, pentru alcătuirea listelor de candidați, cu respectarea unei proporții de 33% pentru candidații femei, dacă lista este deschisă de un candidat bărbat, și invers. Legea a trecut de Senat, la finalul lunii trecute, și se află în dezbaterea Camerei Deputaților. Potrivit inițiatoarelor, într-un raport al Forumului Economic Mondial, România se află pe poziția 129, din 155 de state, în fața Republicii Democratice Congo, la capitolul „Puterea politică a femeilor”.
Proiectul de lege este inițiat de senatoarele PNL Alina Gorghiu și Laura Iulia Scântei (viitor judecător CCR), Anca Dragu, Silvia Monica Dinică și Olivia Simona Spătaru (USR), precum și de deputatele Maria Gabriela Horga (PNL) și Simona Maia Teodoroiu (PSD – ex-judecător CCR). Conform textului aflat în dezbaterea Parlamentului, „listele de candidați pentru Senat și Camera Deputaților, cu excepția celor care conțin unul sau doi candidați, trebuie întocmite astfel încât să respecte cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât și pentru bărbați, din totalul candidaturilor propuse”. Calculul procentului de 33% se face prin rotunjirea în plus a fracțiunilor ce depășesc o jumătate, respectiv din rotunjirea în minus a fracțiunilor ce nu depășesc o jumătate.
Mai departe, proiectul reglementează că înscrierea candidaților în listele pentru Senat și Camera Deputaților se realizează prin „alternarea unei persoane de un gen cu alte două persoane de gen opus, până la epuizarea locurilor de pe liste”. De asemenea, Biroul Electoral de circumscripție „examinează respectarea acestor proceduri și respinge înregistrarea tuturor candidaturilor cuprinse în listele de candidați care nu respectă cota minimă de reprezentare”.
Eliminarea riscului de a fi pus în coada listei
Concret, în expunerea de motive, se arată și cum se realizează aceste proceduri. Astfel, dacă primul candidat este bărbat, următoarele două locuri vor fi alocate femeilor, ordinea urmând a fi păstrată până la definitivarea listei. Dacă primul loc pe listă este al unui candidat femeie, pe locurile al doilea și al treilea vor fi bărbați.
Pentru următoarele locuri pe listă, alternanța va fi, de asemenea, o femeie și doi bărbați. „Astfel, se pot evita scenariile în care candidații de un anumit gen pot fi distribuiți la finalul listei, pierzând, astfel, șansa obținerii unui loc eligibil”, se precizează în documentul citat.
În actualul Parlament, doar 17% dintre aleși sunt femei
Autoarele propunerii arată că această inițiativă „este o garanție a respectării cerințelor constituționale conform cărora «statul garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea funcțiilor și demnităților publice»”.
În actuala structură a Parlamentului României, ales în decembrie 2020, din 466 de senatori și deputați aleși, numai 17 la sută sunt femei, adică 88 de parlamentari. „Este o involuție inacceptabilă, comparativ cu anul 2016, când repartizarea femeilor în Parlament a fost de 19%”, spun senatoarele semnatare.
Acestea mai adaugă că, potrivit Global Gender Gap Index 2017, calculat de Forumul Economic Mondial, „la categoria care măsoară puterea politică a femeilor, România se situează pe poziția 129, din 155 de state analizate, întrecând Republica Democratică Congo cu 0,001 puncte”.
Instituțiile avizatoare atrag atenția că legea ar putea fi declarată neconstituțională
Legea care revoluționează sistemul electoral a fost adoptată, în data de 23 martie 2022, de către Senatul României, ca primă cameră sesizată. Din cei 97 de senatori prezenți, 83 au votat „pentru” (19 de la PNL, 38 de la PSD, 5 de la UDMR și 21 de la USR). Împotriva adoptării proiectului au votat 10 senatori AUR și un senator neafiliat. Au existat și trei abțineri (una de la AUR și două de la PNL).
Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect, însă cu unele observații. Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că propunerile legislative ar putea reprezenta o ingerință în exercitarea dreptului constituțional de asociere, „existând riscul de a fi declarate neconstituționale”. De asemenea, mai precizează că „numărul mic de mandate alocate circumscripțiilor electorale determină și atribuirea unui număr mic de mandate propuse pe lista electorală a aceluiași competitor electoral. Iar, în marea majoritate a cazurilor, se obține un singur mandat pe circumscripție”.
Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Ea se află, pentru raport, la Comisia Juridică, aceasta având termen pentru finalizarea dezbaterilor data de 16 iunie.