Deși a căutat să nuanțeze abordarea situației din Orientul Mijlociu, vicepreședintele american, Kamala Harris, anunță, în mare parte, continuarea strategiei administrației Biden, în timp ce o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă ar însemna, probabil, o ruptură bruscă de actuala politică externă a SUA.
Războiul din Ucraina
Puține divergențe îi despart pe cei doi candidați la președinția SUA la fel de mult ca subiectul războiului din Ucraina.
Trump a luat în derâdere ajutorul de miliarde de dolari acordat Kievului de către SUA, afirmând că Rusia, care și-a invadat vecinul în februarie 2022, nu are cum să nu câștige acest conflict.
Republicanul și-a exprimat în trecut admirația pentru autocratul Vladimir Putin, iar comentariile făcute în trecut de fostul președinte au fost exploatate de Harris, care, în cadrul dezbaterii lor din septembrie, a declarat: „Dacă Donald Trump ar fi președinte, Putin ar sta acum la Kiev”.
Actualul vicepreședinte american a promis să mențină sprijinul pentru Ucraina, în timp ce consilierii lui Trump au sugerat că este timpul ca SUA să-și folosească poziția de forță pe care o deține în relația cu guvernul ucrainean, pentru a obliga Kievul să facă o serie de concesii teritoriale, în vederea încheierii rapide a războiului.
Trump l-a ironizat, de asemenea, pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, numindu-l „cel mai mare agent de vânzări”, într-o aluzie la lobby-ul său permanent pentru ajutorul militar american, deși cei doi au avut recent o întâlnire cordială.
Aliații NATO
Într-o ruptură bruscă față de președinții anteriori ai ambelor partide, Trump a pus la îndoială utilitatea NATO, alianța de apărare colectivă formată la începutul Războiului Rece.
Candidatul republican a mers până într-acolo încât a avertizat, în luna februarie, că i-ar încuraja pe ruși să facă „ce naiba vor” aliaților NATO care nu plătesc mai mult pentru apărare.
Harris s-a referit frecvent la remarcile lui Trump, în timp ce promite, la fel ca Biden, să colaboreze cu aliații și să susțină NATO.
În primul său mandat, Trump a arătat că este gata să rupă acordurile internaționale care nu îi plac, ieșind unilateral din tratatul nuclear încheiat cu Iranul.
Orientul Mijlociu
Deși atât Harris, cât și Trump sprijină ferm Israelul, ei au opinii divergente în privința măsurilor de presiune care ar trebui exercitate asupra marelui aliat al SUA din regiune, în contextul extinderii războiului în Orientul Mijlociu.
Harris, la fel ca Biden, a spus clar că va continua să înarmeze Israelul, distanțându-se de apelurile aripii de stânga a Partidului Democrat, care ar dori un embargou asupra armelor pentru a limita numărul de victime în rândul populației civile afectate de conflictul militar.
Pe de altă parte, Harris a făcut însă un apel la dreptul palestinienilor la „autodeterminare” și a declarat, de asemenea, că „nu va tăcea” în privința suferințelor provocate de israelieni în Fâșia Gaza.
Tabăra republicană a lui Trump este fermă pro-Israel, iar fostul lider de la Casa Albă a atacat în mod repetat strategia lui Biden în Orientul Mijlociu, calificând-o drept „un eșec”, inclusiv marți, atunci când Iranul a lansat rachete ca răspuns la uciderea, de către statul evreu, a unor lideri Hezbollah și comandanți iranieni, în Liban.
În calitate de președinte, Trump a inițiat o serie de acțiuni majore în sprijinul Israelului, inclusiv mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și acordarea de stimulente națiunilor arabe pentru a recunoaște statul evreu.
El are însă, de asemenea, o relație ușor tensionată cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, pe care l-a criticat, deoarece s-a alăturat altor lideri mondiali, recunoscând că Biden a câștigat alegerile americane din 2020 - un rezultat pe care Trump a refuzat să îl accepte, în pofida tuturor dovezilor copleșitoare care demontează această teorie.
China și Taiwanul
Și democrații, și republicanii americani consideră China principalul adversar pe termen lung al SUA, deși privesc în mod diferit retorica și abordarea relației cu gigantul asiatic.
Trump a atacat neîncetat China în discursurile sale și a promis să impună tarife vamale masive pentru produsele chinezești, în speranța de a stimula producția internă. Dar, în ciuda declarațiilor sale publice, el a arătat, de asemenea, că este deschis la încheierea de acorduri cu președintele Xi Jinping.
În unele privințe, Biden a mers mai departe decât Trump, inclusiv prin impunerea unei interdicții radicale asupra exporturilor de cipuri de înaltă tehnologie.
Harris a subliniat reticența lui Trump de a lua măsuri similare în timpul mandatului său, acuzându-l că „practic ne-a vândut”, deoarece armata chineză a beneficiat de tehnologie americană.
Între timp, Trump a provocat neliniște în Taiwan, sugerând ca insula autoguvernată să plătească pentru apărarea sa. În acest context, el a asemănat SUA cu o companie de asigurări.
Harris, în calitate de vicepreședinte, a promis să mențină status quo-ul, declarând: „Sprijinim autoapărarea Taiwanului, în conformitate cu politica noastră de lungă durată”.