Evacuarea precipitată și haotică din Afganistan a provocat un val de confuzie și frustrare în rândul aliaților europeni ai americanilor, care sperau, cu doar câteva luni în urmă, că instalarea lui Joe Biden la Casa Albă va pune capăt politicii externe hazardate a președintelui Donald Trump. După căderea Afganistanului în mâinile talibanilor, liderii Uniunii Europene au realizat însă, pentru a mia oară, că NATO a fost absorbită în totalitate de administrația de la Washington, care ia toate deciziile majore în mod unilateral, după consultări de complezență cu aliații săi. Deocamdată, europenilor nu le mai rămâne altceva de făcut decât să constate cu resemnare o stare de fapt și să reia dezbaterile despre „autonomia strategică”.
„Acesta este cel mai mare dezastru trăit de NATO de la înființarea sa și ne confruntăm cu o schimbare epocală!”, a tunat Armin Laschet, candidatul Uniunii Creștin-Democrate pentru funcția de cancelar al Germaniei și potențial succesor al cancelarului Angela Merkel, uluit de viteza cu care talibanii au preluat puterea la Kabul. „Este trist! Douăzeci de ani de sacrificii și acesta este rezultatul”, a adăugat cu amărăciune, de la Londra, ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, comentând finalul dezastruos al celei mai îndelungate misiuni din istoria NATO, de-a lungul căreia au fost desfășurați 10.000 de militari din 36 de țări, membre și partenere ale alianței transatlantice. De altfel, intervenţia militară NATO în Afganistan, declanșată de atacurile reţelei Al-Qaida asupra SUA, pe 11 septembrie 2001, a consemnat prima şi singura dată când Alianţa Nord-Atlantică a invocat Articolul 5 privind apărarea colectivă. Acum, retragerea mult prea rapidă a trupelor internaționale de pe teritoriul afgan a fost prost gândită de Casa Albă și a provocat, pe teren, un haos generalizat, prejudiciind, în același timp, imaginea și credibilitatea NATO, consideră și alți lideri sau formatori de opinie din Europa și SUA. „Această eră s-a încheiat. Din nefericire, Occidentul, în special Europa, arată că a devenit o zonă mai vulnerabilă pe plan global”, remarca, imediat după căderea Kabulului, ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks.
Biden, identic cu Trump
Instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a adus în rândul aliaților europeni ai SUA speranța că NATO va recâștiga din importanța pierdută în timpul mandatului fostului președinte american, Donald Trump, care considera blocul militar transatlantic „depășit”, dând de înțeles că, în ultimă instanță, America s-ar putea retrage chiar și din această organizație. Veșnicile reproșuri aduse de Trump europenilor pentru contribuția insuficientă a acestora la bugetul alianței, precum și relațiile personale tensionate ale fostului președinte american cu o serie de lideri de pe bătrânul continent aduseseră contactele dintre SUA și Europa la cel mai coborât nivel înregistrat după cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada 2017-2021, crearea unei armate europene și conceptul de „autonomie strategică” au devenit, astfel, un laitmotiv pentru Bruxelles. În aceste condiții, inaugurarea mandatului lui Biden, în ianuarie 2021, a fost privită de către UE drept un moment magic, când un fost star de reality-show cu accente de egocentrism a pierdut în fața unui președinte care avea deja în spate decenii de experiență diplomatică și care era înconjurat de consilieri lăudați pentru competența și profesionalismul lor. Ultimele evenimente din Afganistan i-au lăsat însă fără replică pe aliații lui Biden, fie că este vorba despre cei de acasă sau cei de peste Ocean. Ei par să fi realizat brusc nu numai faptul că favoritul lor a urmat linia politică trasată de Trump pentru Afganistan, dar a și agravat consecințele acestei strategii, gestionând defectuos operațiunea de retragere, fără a ține cont de părerea nimănui. „Sunt dezamăgit că, în implementarea acestui plan eronat, administrația Biden nu a evaluat cu acuratețe implicațiile unei retrageri rapide a SUA”, a declarat președintele Comitetului pentru Politică Externă din Senatul american, democratul Bob Menendez. „Comitetul va face o analiză a politicii SUA în Afganistan, inclusiv negocierile defectuoase ale administrației Trump și executarea eronată a retragerii americane de către administrația Biden”, a adăugat el, citat de „Washington Examiner”.
UE arată cu degetul spre Casa Albă
„Ceea ce s-a întâmplat demonstrează că Europa trebuie să-și dezvolte mult dezbătuta «autonomie strategică» pentru a face față provocărilor care, în cele din urmă, ne afectează pe toți!”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și Securitate, imediat după izbucnirea haosului din Kabul. El readuce astfel în discuție conceptul „autonomiei strategice”, utilizat frecvent de europeni în timpul mandatului lui Trump. Întrebat apoi de un reporter afgan de ce „statele occidentale și UE încearcă să facă aceleași greșeli” precum SUA, Borrell a dat vina, fără să stea pe gânduri, pe ultimele două administrații americane. „Nu UE a decis să părăsească Afganistanul. Este vorba despre o decizie luată de fostul președinte Trump, care a negociat cu talibanii. Iar această decizie a fost implementată ulterior de următoarea administrație americană, care ar fi putut gestiona mai bine situația”, a răspuns Borrell. Deși oficiali ai administrației Biden s-au consultat cu aliații în încercarea de a depăși abordarea izolaționistă a SUA din perioada Trump, numeroși membri ai NATO se plâng acum că, în privința Afganistanului, Casa Albă i-a pus în fața unui fapt împlinit. „Au fost discuţii îndelungate. SUA au ascultat opiniile, dar Biden a luat decizia politică”, a precizat recent, pentru „Financial Times”, un oficial european care cunoaşte modul în care a fost făcută planificarea retragerii. În luna iunie, în timpul summitului NATO de la Bruxelles, chiar Biden declara că „se bucură de un consens puternic al celorlalți lideri în privința Afganistanului”. Afirmația sa pare contrazisă însă de dezacordurile vocale exprimate în prezent față de decizia lui de a retrage US Army la un interval atât de scurt de la preluarea mandatului, precum și față de capitularea rapidă a puterii de la Kabul, la doar câteva luni după ce a devenit președintele SUA. „Se pare că NATO a fost acaparată complet de deciziile unilaterale ale SUA. În primul rând, decizia lui Trump de a iniţia discuţiile cu talibanii despre retragere, apoi decizia lui Biden de a stabili un calendar al retragerii. Operaţiunea din Afganistan urma să se încheie la un moment dat, nu s-a pus niciodată problema de a dura la infinit, dar modul în care s-a făcut acest lucru a fost umilitor şi a afectat NATO”, susține lordul Peter Ricketts, fost consilier guvernamental britanic pentru Siguranţă Naţională.
Europenii se complac
„Când administrația Biden a preluat puterea, la începutul anului, majoritatea aliaților europeni au preferat să mențină o prezență militară foarte limitată”, în Afganistan, a recunoscut un oficial european pentru „Washington Examiner”. Apoi, imediat după oficializarea deciziei de retragere de către Biden, Marea Britanie, Turcia şi Italia s-au oferit să găsească modalităţi de a menţine trupele pentru stabilizarea Afganistanului. Acest lucru a fost considerat însă tardiv și imposibil, fără infrastructura militară oferită de SUA. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a insistat, de altfel, că „nu a existat voinţă” din partea aliaţilor europeni sau a Canadei pentru a prelua sarcinile SUA. „Am spus permanent că suntem practic dependenţi de hotărârile administraţiei SUA”, l-a completat, ulterior, cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
„NATO este slăbită, deoarece principiul «mergem împreună, ne retragem împreună» pare să fi fost abandonat atât de Donald Trump, cât şi de Joe Biden”.
Lordul George Robertson, fost secretar general al NATO