Aluatul congelat, vândut ca pâinea caldă

Cu cele peste 4.500 de fabrici de pâine şi 1.800 de mori, industria de morărit şi panificaţie este, de departe, cel mai important segment al industriei alimentare. Vorbim despre o piaţă estimată la 1,8-2 miliarde de euro, dar care este susţinută de fabrici mici. Cuptoarele marilor fabrici de pâine au fost închise de mult. Buldozărele şi-au făcut rapid treaba, iar în locul lor au răsărit, peste noapte, clădiri de birouri, ansambluri rezidenţiale şi supermarketuri. Deşi în ultimii ani România s-a impus ca unul dintre cei mai mari producători de grâu ai Europei, continuăm să trimitem la export materie primă şi să importăm pe zeci de milioane de euro produse de patiserie panificaţie şi biscuiţi, iar în ultimii ani, pe rafturile marilor magazine şi-a făcut loc un nou produs: pâinea congelată.

În timp ce am devenit printre cei mai mari producători de grâu din UE, importurile de produse de panificaţie şi de patiserie s-au dublat în ultimii ani, deficitul comercial din acest sector ajungând la aproape 150 milioane de euro în 2016, potrivit datelor Eurostat. Anul trecut, datele Ministerului Agriculturii arată că am importat 98.689 tone de produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi în valoare de 200,46 milioane de euro.

Aluatul minune cu compoziţia la secret

În timp ce grâul românesc pleacă peste mări şi zări, marii retaileri au început să dea românilor chifle şi pâine făcute din aluat congelat. Le decongelează şi le vând ulterior ca proaspete proaspete. Sunt mai ieftine ca cele tradiţionale, se coc în câteva minute și se vând calde. Au toate ingredientele pentru a-şi asigura  o vânzare mare.  Şi nu doar pe rafturile marilor magazine găsim aceste produse. Industria HoReCa este o altă redută cucerită la pas de aceste produse congelate. Problema  este că cei care le vând nu spun foarte clar şi ce conţin ele. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a pregătit o propunere legislativă prin care îi oblige pe comercianţi să afişeze m ult mai multe date despre aceste produse, dar deocamdată el a rămas la sertar, mai ales că nici marii retaileri nu-şi doreau o asemenea reglementare.

Prezentarea consumatorilor a tuturor informaţiilor despre un produs ţine atât de legalitate, cât şi de moralitate. Din păcate, la noi se folosesc tot felul de subterfugii pentru a perturba decizia consumatorului. Pentru acesta este imposibil să ia o decizie în cunoştiinţă de cauză. În ceea ce priveşte aceste produse congelate, în primul rând ar trebui să ni se spună foarte clar data congelării şi ce conţine acel aluat. Dacă vorbim despre produse de patiserie care conţin gem, să se spună clar ce fel de gem, cât zahăr are etc. La fel şi pentru produsele care conâin brânză. Ce fel de brânză este, ar fi una din primele informaţii pe care trebuie să le avem. Sorin Mierlea, preşedintele Organizației pentru Protecția Consumatorilor InfoCons

Fiecare afişează ce vrea

Cât de curate sunt pentru că doar dacă s-a inventat vreo reţetă minune poţi să le produci fără a strecura în aluat ceva chimicale. Problema este că autorităţiile nu fac controale la raft, numai în depozite şi pe linia de producţie, aşa că  aici fiecare afişează cam ce vrea pe o etichetă  scrisă cu litere mici, astfel încât citirea ei este aproape imposibilă pentru multe persoane. “Produs decongelat”  este singura informaţie pe care ţi-o livrează. Să nu uităm nici faptul că procesul de congelare/decongelare reduce din proprietăţile produsului. Deocamdată nu vorbim despre cantităţi mari, dar aceste sunt în continuă creştere. La nivelul anului trecut am importat circa 30.000 de tone de produse de patiserie şi pâine congelate.

Nimeni nu ştie cât stă congelată această pâine până intră în cuptor. Consumatorul roman ar trebui informat corect, dar autorităţile nu se grăbesc să impună aceste măsuri. În primul rând să fie afişat la loc vizibil anunţul că produsul provine din aluat congelat ar trebui să fie prima măsură. Apoi să scrie clar data de congelare şi ingredientele folosite. Toată lumea a observat că această pâine, odată cumpărată, după câteva ore se întăreşte, dar nimeni din această industrie nu se grăbeşte să ofere un răspuns consumatorului.

Dragoş Frumosu, preşedintele FSIA

Marile fabrici au lăsat locul imobiliarelor

Marile fabrici de pâine ale Capitalei şi-au închis rând pe rând porţile: Titan, Pajura, Lujerul, Grâul, Spicul şi Plevnei, sunt doar câteva exemple. Multe dintre ele au fost cumpărate cu scopul clar de a fi demolate, iar terenul vândut pentru că specula imobiliară aducea noilor proietari venituri mult mai mari decât ar fi adus vânzarea franzelelor. Prăbuşirea vechilor fabrici a fost însă grăbită şi de evaziunea fiscală care nu a putut fi ţinută sub control de autorităţi. În urmă cu câţiva ani era de 15-20%, dar acum  a sărit la 40% din piaţă pentru că fiscul a lăsat-o mai uşor cu controalele.

95 kg de pâine mănâncă, în medie, anual un român, cu mult peste media european[ care este de 60 kg/persoană

Grâul, principalul produs de export

România a înregistrat o creştere cu 4,6% a exporturilor cu produse agroalimentare în anul 2017 faţă de 2016, atingând o valoare de 6,23 de miliarde de euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de materiile prime. În tot acest timp, importurile au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, iar ponderea cea mai mare au avut-o produsele cu valoare adăugată. Potrivit datelor MADR, principalele produse exportate anul trecut au fost cereal. Numai încasările din grâu au atins valoarea de un miliard de euro, acestea fiind şi cele mai mari, în condiţiile în care exportul este controlat de câteva companii transnaţionale.

Vindem ieftin, cumpărăm scump

Profitând de faptul că producătorii nu deţin spaţii de depozitare adecvate, grâul este cumpără rapid, după recoltare, la preţuri mici. O parte este vândut ulterior către mori şi fabrici de pâine, dar cantităţi destul de mici pentru că nici aceştia nu au spaţii de depozitare. Restul este trimis la export. Prin luna februarie, stocurile fabricilor şi morilor se cam termină, aşa că se apeleză la importuri, dar ele se fac la preţuri mai mari decât cele la care s-a vândut grâul românesc. “Dacă ai ghinionul să se deprecieze şi moneda naţională atunci scumpirea este inevitabilă”, ne spune Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

2018 nu arată prea bine

Din acest punct de vedere anul 2018 nu se arată prea bun. Moneda naţională se depreciază, furnizorii de gaze şi energie vor creşte preţurile, iar carburanţii au început din nou să se scumpească. Toate aceste elemente pun deja o presiunea mare pe costurile de producţie, iar pentru acoperirea lor producătorii nu au decât o soluţie: să mărească preţul pâinii. Altfel, fie închid şi ies din afacere, fie trec în tabăra evazioniştilor.

Evoluţia suprafeţelor şi a producţiei de grâu în România

Sursa: Ministerul Agriculturii

Evoluţia schimburile comerciale intra şi extracomunitare de grâu în perioada 2007-2017

Sursa Ministerul Agriculturii

1. La raft magazinelor informaţiile despre produsele de panificaţie şi patisserie lipsc.

2. România a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai mari exportatori de grâu din Europa, dar afacerea este controlată de câteva mari corporaţii transnaţionale

3.Anul trecut am produsele de patiserie, brutărie şi biscuiţi în valoare de 200,46 milioane de euro.