Mihail Diaconescu, fizician la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, a explicat la Antena 3 CNN riscurile la care s-ar putea expune România după seria de cutremure din Turcia.
Potrivit specialiștilor, urmare a acestor cutremure falia anatoliană, cea care a generat cutremure şi în România, a început să se miște amenințător.
Întrebat la ce am putea să ne așteptăm, Mihail Diaconescu, fizician la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, a spus:
"Discutăm despre falia nord anatoliană, cea care are un traseu oarecum paralel cu coasta sudică a Mării Negre. În dreptul Istanbulului suferă o flexură spre Grecia şi se pierde ca atare pe acest plan. Magnitudinea şi adâncimea acestui cutremur nu-l recomandă a transmite energie seismică spre România.
În general, toate cutremurele de pe coasta turcă a Mării Negre de pe falia nord anatoliană nu s-au remarcat cu a influenţa cu ceva seismicitatea României.
Şi magnitudinea este mică în comparație cu cât au fost cutremurele de anul trecut. Până în acest moment nu s-a remarcat vreo influența a teritoriului român", a spus la Antena 3 CNN, Mihail Diaconescu fizician la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.
Zona Vrancea și de ce se produc acolo atât de multe cutremure
Conform Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), zona seismică Vrancea prezintă riscul ca în orice moment să aibă loc un cutremur cu magnitudine mai mare de 7, la adâncimi cuprinse între 60 și 180 de kilometri. Totuși, aceasta nu este singura zonă în care se pot produce cutremure cu potențial distructiv.
De exemplu din 6 aprilie până pe 13 aprilie 2024 zona Muntenia a înregistrat nu mai puţin de 5 cutremure slabe cu magnitudini cuprinse între 2,2 şi 3,3 pe scara Richter.
De ce este atât de activă zona Vrancea din punct de vedere seismic?
Aici se intersectează placa Est-Europeană cu subplăcile Moesică și Intra-Alpină. Această coliziune a generat desprinderea unui bloc litosferic care acum este încastrat în manta terestră.
Acest bloc este rezultatul unei plăci tectonice mai vechi, suficient de rece și rigidă în comparație cu mantaua din jur, ceea ce permite generarea cutremurelor la adâncimi în manta unde, în condiții normale, temperaturile și ductilitatea ar face acest lucru imposibil.
Datorită presiunilor din mai multe direcții, cu influențe din partea plăcilor tectonice majore (în special placa Euro-Asiatică, placa Africană și, în mod indirect, placa Indo-Australiană), apar rupturi în interiorul blocului respectiv, care sunt responsabile pentru mișcările seismice din zona Vrancea, în special cele intermediare, între 60 și 180 de kilometri adâncime.
De asemenea, cutremurele crustale asociate cu zona Vrancea, de magnitudini mai mici decât cele intermediare, sunt legate de sisteme de falii activate de tensiunile rezultate din mișcarea subplăcilor care converg în regiunea Vrancea, informează Institutului Național pentru Fizica Pământului (INPF).