Un audit al Curții de Conturi a dat peste cap Primăria orașului Găești, din județul Dâmbovița, după ce s-a constatat că nimeni nu a declarat că este branșat la rețeaua de apă-canal. În urma auditului, s-au stabilit sume colosale pe care locuitorii orașului ar trebui să le achite, iar până nu le vor plăti, nu au voie, conform legii, să plătească impozitele anuale. Şi dacă s-ar lua în considerare doar termenul de prescripție, de trei ani, datoria „istorică” nu se poate susține. Prin urmare, nu se poate cere plata pentru ultimii 40 de ani, în cazul celor care sunt branșați de atunci, însă, conform impunerii Curții de Conturi, oamenii sunt buni de plată.
Situația în care sunt acum locuitorii orașului Găești este repetabilă, în orice altă localitate din țară. Unora li s-au calculat sume de peste 40.000 de lei, pentru ultimii 40 de ani, de când sunt branșați la rețeaua de apă și canalizare. Mulți au mers la Primărie să-și plătească impozitele și au fost înștiințați că, mai întâi, trebuie să-și achite datoriile calculate de Curtea de Conturi, datorii care ar rezulta dintr-o diferență de preț. Totuși, legea la care face referire Curtea de Conturi este din 2015 și nu se poate aplica retroactiv, iar pe oameni nu i-a înștiințat nimeni că ar trebui să declare ceva ce primăria trebuia să ia în calcul, în ultimele patru decenii. „Pot să conteste decizia de impunere, individual sau în grup, cu ajutorul unui avocat specializat pe taxe și impozite locale. Este clar că nu poate fi asta situația, dar se va rezolva în instanță. Astfel, își vor putea plăti și impozitele, după ce contestă decizia”, explică un avocat din județul Dâmbovița.
Bugetul local va fi afectat de neplată
Toți cei care sunt puși acum să plătească diferențe de taxe și impozite pentru că nu au declarat că sunt branșați la rețeaua de apă-canal și-au plătit utilitățile, direct la furnizori. Totuși, Curtea de Conturi a constatat că există o diferență de calcul, în funcție de „confort”, iar pentru acea diferență cere plata de la cetățeni. Deși nicio lege nu se aplică retroactiv, deși nimeni nu poate cere plata unor suplimente de taxe și impozite calculate după 40 de ani, iar termenul de prescriere este de trei ani, Primăria nu va încasa impozitele de la locuitorii orașului, până când nu se rezolvă problema administrativă. O Ordonanță de Urgență din anul 2002 a introdus blocajul pentru plata impozitelor, în cazul celor care au amenzi neachitate sau alte datorii către stat. În 2017, a existat un proiect legislativ care ar fi putut elimina această situație, dar modificarea legislativă nu s-a făcut, restricția menținându-se până astăzi. Această situație poate fi folosită politic, mai ales în campanii electorale pentru alegerile locale, așa cum s-a mai întâmplat. „Primăriile nu mai strâng bani din impozite, astfel încât nu se mai strâng bani la bugetul local. Fără bani, nu se pot face plăți, iar fără plăți, nu se pot face proiecte. Dacă nu se fac proiectele și sunt blocaje în efectuarea plăților, oamenii se revoltă”, explică un expert în comunicare politică.
Se pot pierde și investiții din bani europeni
OUG 195/2002 părea să aibă ca scop accelerarea încasării banilor la bugetele locale, impunând obligativitatea de a plăti toate celelalte datorii, înaintea impozitelor, dar a devenit instrument electoral, dacă sumele nu pot fi achitate.
„Am mai avut un astfel de caz, în 2015-2016, la Petrești, tot în Dâmbovița, unde polițistul - șeful de post – dădea amenzi de zeci de mii de lei unor amărâți care abia reușeau să trăiască de pe o zi pe alta. Îi amenda pentru orice, chiar și dacă-i prindea că ies cu bicicleta din casă. Am văzut amenzi de 7.000-8.000 de lei pentru că omul a ieșit cu bicicleta, iar drumul național trece prin comuna respectivă, prin fața casei lui. Atunci intrase în panică primarul, care încerca să rezolve problemele oamenilor, tocmai pentru că și-a dat seama că Primăria nu va mai încasa împozitele și venea perioada campaniei electorale, când putea fi atacat pentru plăți neachitate și proiecte nerealizate”, explică avocatul.
Există, de asemenea, pericolul ca acolo unde sunt proiecte europene în derulare și nu se pot face plăți, să nu se poată termina lucrările la timp sau chiar să nu poată fi demarate, dacă sunt în fază incipientă. În final, nu pierde doar comunitatea locală, ci pierde România banii care se duc înapoi, la UE, dar și posibilitatea de dezvoltare, pentru că sunt în general proiecte de asfaltări, de extindere a rețelelor de apă și canalizare, etc.
Orice localitate poate rămâne fără bani la buget, în urma unei impuneri aberante a Curții de Conturi. Contestația o pot face toți cei afectați, în instanță.