Ana Birchall este și nu prea mai este ministru al Justiției. Am întrebat un lider de opinie din PSD care este statutul Anei Birchall în guvern, după ce premierul a trimis la Cotroceni nominalizarea Danei Gîrbovan pentru portofoliul Justiției. Formal, A.B. a rămas pe post după ce Iohannis a respins toate propunerile de înlocuire a miniștrilor. Moral, Birchall este dezavuată de premier și se menține la suprafață doar cu energia tupeului, a fost răspunsul primit. Așa este mersul lucrurilor în politica românească, unde aproape nimic nu mai este normal: starea de confuzie instituțională devine profitabilă cameleonilor. Ana Birchall este exemplul tipic al categoriei „social democraților de caviar”, declarația de avere punând-o în fruntea unui clasament al averilor politicienilor, iar originea modestă din satul delurit Fulga asigurându-i o legătură cu stânga. Nu avem nimic cu zecile de milioane de euro care-i dau social-democratei siguranța zilei de mâine, ci remarcăm grija ei de a nu aduna scaieți când trece prin miriște. Nicio declarație critică la adresa ei nu trece fără replică rapidă, dar asta nu o ferește de suspiciunile că o mână nevăzută îi sprijină pașii în carieră și o plasează pe culoarul favorabil, unde va trebui să rezolve o problemă a sistemului. Așa a fost, de pildă, în dosarul Tony Blair, când și-a exersat relația cu DNA din postura de martor. În Palatul Victoria a trecut prin multe posturi, cu denumiri pompoase, dar fără relevanță practică în Executiv. A amușinat Justiția din postura de interimar după Iordache și revine la locul faptei pentru a desființa tot ce a lăsat Tudorel Toader. Acreditată de o relație specială cu „partenerul strategic”, Birchall a pornit la îndeplinirea sarcinilor trasate din afara guvernului. A declanșat un conflict la cuțite cu președintele în exercițiu al CSM, reușind blocarea unor decizii fie prin vot, fie prin neparticipare, pentru a nu îndeplini cvorumul, în frăție deplină cu secția de procurori, care apără pielea „portocalelor”. A pus sub semnul întrebării procedura de numire a noii șefe a Înaltei Curți de Casație și Justiție, încercând o manevră de menținere a Cristinei Tarcea pe poziția de interimat în perioada sensibilă a alegerilor prezidențiale. Ultima acțiune, în care „s-a detonat” în plenul CSM, au arătat-o ca soră bună a „Veveriței”. A folosit un fake news, arogându-și șefia unor „grupuri interministeriale” inexistente pentru a desființa Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, o țintă spre care bat cu disperare toate armele statului paralel și organizațiile civico-militare afiliate, aflate la vedere. Dacă este să apreciem rolul politico-social al stângii de caviar, o prefer pe Cruduța din Rahova, care nu refuză plimbatul cu elicopterul, dar nu pică testul de sinceritate. Fiecare fată cu norocul ei!