Lumea se confruntă cu un exces de lichiditate fără precedent. Munţi de bani stau în bănci sau în fondurile de investiţii în căutarea celor mai rentabile randamente din lume, dar aceste oportunităţi sunt din ce în ce mai puţine. România este un loc care atrage acum investitorii pentru că aici dobânzile sunt încă real pozitive şi statul are nevoie să împrumute 65 de miliarde de lei, echivalentul a 14,5 miliarde de euro, în acet an. Cum ne afectează aceste intrări masive de capital am aflat de la Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania.
Sunt mulţi bani care vin în România după ce în Uniunea Europeană dobânzile au ajuns real negative. Ce efecte vor produce aceşti munţi de bani?
Da, s-au consemnat în ultimele trimestre intrări de capital strain în România, explicate prin prisma faptului că diferenţialul de dobândă reală este atractiv pentru fluxurile financiare. O parte din acest capital vine din Europa pentru că acolo Banca Centrală Europeană derulează programe ambiţioase de relaxare monetară care au condus la declinul ratelor de dobândă spre valori negative (inclusiv la titlurile de stat). Din această privinţă dobânzile care sunt oferite de România determină intrări de capital pe piaţa titlurilor de stat, ceea ce este un lucru pozitiv pentru că acestea contribuie la scăderea costurilor de finanţare ale statului şi la scăderea costurilor de finanţare ale economiei per ansamblu (costul de finanţare al statului constituie o referinţă pentru costul de finanţare în economie). Spre exemplu, de la începutul anului până în prezent rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut cu aproximativ 9%.
Aceşti bani intră prin bănci, care este efectul pentru sistemul bancar?
Dacă ne uităm la sectorul bancar o să observăm că raportul credite / depozite se situează la minime istorice: 85,9% în luna februarie 2016 (minimul istoric a fost atins în luna decembrie, 85,8%). Cu alte cuvinte, asistăm la un exces de lichiditate care generează presiuni în sectorul financiar din perspectiva randamentelor. Dar aceste oportunităţi, privite prin prisma mediului economic, sunt destul de reduse.
Pentru că banii nu circulă, pentru că lumea nu investeşte în economia reală, în producţie. Banca Centrală Europeană se străduieşte, penalizează băncile care-şi ţin banii la BCE, dar lucrurile nu par să se mişte ...
Da, măsurile de relaxare monetară implementate de BCE contribuie la creșterea presiunii pentru reorientarea fluxurilor financiare către economia reală sau către investiţii cu randament mai bun decât depozitele.
Lumea s-a obişnuit comodă, adică să-şi ducă banii la bancă şi mai puţin să-şi bată capul să facă o afacere. Vorbesc de Europa.
Dacă ne referim strict la Europa, este o economie matură şi mult mai rigidă decât economia americană. Tocmai din acest motiv motorul investiţiilor porneşte mult mai greu. Şi oportunităţile de investiţii sunt mai reduse decât în SUA, dar există şi în Europa sectoare strategice în care se investeşte şi se investeşte bine. Spre exemplu, sectorul tehnologic şi sectorul aeronautic. Dar, evident, una peste alta, sunt mai puţine oportunităţi în economia reală pentru că economia europeană este mult mai rigidă. Dacă privim pe termen lung acest exces de lichiditate, la un moment dat, va fi redirecţionat către zona de economie reală şi mai puţin către titluri de stat sau alte componente ale pieței financiare.
Şi populaţia care preferă să ţină banii în depozite o să înţeleagă că va pierde ...
Nu, pentru că rolul depozitelor din perspectiva celor care economisesc este de divesificare a investiţiilor. Întotdeauna vor fi bani din sfera economisirii care vor merge către depozite. Şi mai ales acum când FED a demarat un nou ciclu monetar în SUA şi se semnalează şi în România inflexiunea politicii monetare, evident, ratele de dobândă vor ieşi din faza descendentă şi vor intra într-o perioadă de consolidare, urmată de o perioadă de creștere. Vor stimula economisirea, cel puţin mai mult decît acum.
Revenind la România, ne putem aştepta la dobânzi negative?
Este foarte puţin probabil acest scenariu. În economia noastră, spre deosebire de economia zonei euro, avem o accelerare atât la nivel de consum, cât şi de investiţii. Evident că pe măsura consolidării ciclului economic post-criză va trebui să asistăm și la o majorare a costului de finanţare. În plus, şi reprezentanții BNR au semnalat recent perspectiva inflexiunii politicii monetare, un nou ciclu monetar (în anticamera acestuia banca centrală este pregătită să diminueze amplitudinea coridorului format de ratele de dobândă la facilităţi în jurul ratei de referinţă).
Cum comentați declarațiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, legate de schimbarea politicii monetare?
La Conferința de presă desfășurată la încheierea celei de-a treia ședințe de politică monetară din 2016 Guvernatorul BNR a semnalat că banca centrală este pregătită să recurgă la îngustarea coridorului format de ratele de dobândă la facilitățile permanente în jurul ratei de dobândă de referință. Pe de o parte, o astfel de măsură contribuie la evitarea incidenței ratelor negative de dobândă pe plan intern. Pe de altă parte, această măsură ar putea conduce la un plus de eficiență în utilizarea ratei de dobândă de referință ca instrument de politică monetară pe viitor. Nu în ultimul rând, Guvernatorul BNR a menționat că îngustarea coridorului trebuie interpretată ca un proces de recalibrare a politicii monetare. Subliniem faptul că tonul Comunicatului ședinței de politică monetară și imperativitatea mesajului Guvernatorului par mai reduse în intensitate, față de semnalele emise recent de reprezentanții BNR, ceea ce poate fi explicat prin evoluțiile macro-financiare din ultimele săptămâni: globale (FED a semnalat o cadență lentă a ciclului monetar); europene (Ungaria a devenit prima țară emergentă în care Banca Centrală a introdus ratele negative de dobândă, la depozite); interne (incertitudini în plan investițional, în contextul evoluțiilor externe, dar și a distorsiunilor interne).
Citat
"'Conform scenariului macroeconomic al Băncii Transilvania banca centrală a României va iniția un nou ciclu monetar în 2016, fiind posibil să asistăm la două majorări ale ratei de dobândă de referință cu câte 0.25% până la finalul anului. Acest scenariu este bazat pe o atitudine prospectivă de contrabalansare a intensității factorilor de incertitudine în ceea ce privește obiectivele de politică monetară: menținerea stabilității prețurilor și menținerea stabilității financiare"
Andrei Rădulescu, economist-şef Banca Transilvania