Rutte și liderii aliați din Regatul Unit, Lituania Norvegia își exprimau, încă de miercuri la prânz, satisfacția că principala clauză a NATO este interpretată întocmai și de către imprevizibilul locatar al Casei Albe.
Înaintea reuniunii desfășurate timp de două zile la Haga, Trump semănase incertitudine asupra angajamentului său față de Articolului 5 al NATO, clauza fundamentală a tratatului, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Această clauză constituie însăși esența capacității de descurajare a alianței.
Regie omagială
Tocmai de aceea, înaintea summitului, fuseseră luate toate măsurile pentru a preveni o eventuală izbucnire a lui Trump - de la atribuirea meritelor pentru un acord istoric privind cheltuielile de apărare până la păstrarea unui program scurt și clar.
Cu toate acestea, nimic nu l-a împiedicat pe imprevizibilul lider american să lanseze o „grenadă” diplomatică chiar înainte de reuniune, în timp ce traversa Atlanticul la bordul „Air Force One”, atunci când a pus sub semnul întrebării chiar fundamentul alianței formate din 32 de state.
Mai exact, Trump a refuzat să-și exprime angajamentul clar față de Articolul 5. „Depinde de cum îl definești. Există mai multe definiții ale Articolului 5!”, le-a declarat el jurnaliștilor care îl însoțeau. Afirmația avea să provoace neliniște printre liderii europeni, cu care Trump a luat cina marți seara.
Într-un mesaj care, foarte probabil, nu era destinat publicului larg, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a măgulit pe Trump, lăudându-l pentru că a reușit să-i convingă pe toți membrii să accepte creșterea cheltuielilor.
„Europa va plăti SERIOS, așa cum ar trebui, și aceasta va fi victoria ta!” i-a scris Rutte într-un mesaj entuziast, cu majuscule, pe care Trump s-a grăbit să-l posteze pe rețelele sociale, chiar înaintea reuniunii.
„Zbori spre un nou succes major în această seară la Haga. Nu a fost ușor, dar i-am adus pe toți în jurul procentului de 5%.” i-a mai scris el.
Pentru prea multă vreme, SUA au preluat o parte prea mare din povara Alianței Atlantice, dar această situație „se schimbă astăzi”, odată cu noul angajament de cheltuieli pentru apărare pe care țările membre intenționează să îl aprobe, avea să continue, miercuri, Mark Rutte.
„Prea mult timp, un aliat, SUA, a purtat prea mult din povara acestui angajament, iar acest lucru se schimbă de astăzi. Președinte Trump, dragă Donald, tu ai făcut posibilă această schimbare!”, i s-a adresat Rutte liderului american în discursul său, rostit în fața celor 32 de lideri ai NATO, la deschiderea summitului Alianței de la Haga.
Rutte a dat asigurări că, sub conducerea lui Trump, aliații europeni și canadieni au investit deja un trilion de dolari în apărare din 2016, în timp ce deciziile luate la Haga vor adăuga „trilioane în plus la apărarea noastră comună” și „vor egaliza cheltuielile între Statele Unite și aliații Americii”.
Aliații NATO urmau să adopte ieri, oficial, angajamentul lor de a aloca 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zisă și încă 1,5% pentru domenii de securitate extinsă, cum ar fi infrastructura și securitatea cibernetică.
„Europa apărării s-a trezit, în sfârșit. Summitul de la Haga stabilește ținte istorice pentru cheltuielile de apărare ale aliaților NATO.” a declarat, la rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Creșterea bugetului a avut scopul de a menține angajamentul lui Trump față de alianță, în contextul îngrijorării generale că revenirea sa la Casa Albă ar putea distruge blocul militar transatlantic, cu o istorie de șapte decenii.
Trump a criticat constant țările europene că nu alocă suficiente resurse propriei apărări, nemulțumire alimentată de către războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Creștere fără jaloane ale bugetelor apărării
Mai multe state membre ale NATO, precum Polonia şi ţările baltice, au susținut cererea lui Donald Trump de creştere a bugetelor apărării la 5% din PIB, în timp ce altele nu au atins nici măcar actualul obiectiv de 2% din PIB.
În cele din urmă, statele membre ale Alianţei, cu excepţia Spaniei, erau aşteptate să confirme la finalul summitului un angajament de a aloca 5% din PIB pentru apărare, ţintă care să fie atinsă în decurs de zece ani.
„Slovacia, împreună cu alte ţări, a obţinut prelungirea termenului iniţial de cinci ani, până la şapte ani şi apoi la zece ani.”, a spus, în acest context, preşedintele slovac despre noul angajament din cadrul NATO privind cheltuielile militare.
Preşedintele Peter Pellegrini a mai precizat că prima evaluare a realizării obiectivelor NATO va fi în anul 2029, iar până atunci Slovacia nu intenţionează să-şi crească bugetul apărării, care, în prezent, este în jurul a 2% din PIB.