Autoritățile atrag atenția că solicitarea trebuie depusă în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani, iar nerespectarea acestei obligații poate atrage sancțiuni contravenționale.
Actele necesare pentru eliberarea cărții de identitate a minorilor între 14 și 18 ani
Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 295/2021, dosarul pentru obținerea cărții de identitate trebuie să conțină următoarele documente:
- cererea-tip, imprimată pe o singură coală A4 față-verso;
- certificatul de naștere al minorului, în original;
- actul de identitate al unuia dintre părinți sau al reprezentantului legal, în original, document care dovedește și domiciliul;
- în cazul în care părintele este cetățean străin, dovada domiciliului se face cu permisul de ședere permanentă;
- certificatul de căsătorie al părinților sau, după caz, certificatul de divorț împreună cu hotărârea judecătorească definitivă ori acordul parental;
- dovada achitării contravalorii cărții de identitate.
Toate documentele se prezintă în original și sunt restituite titularului după verificare. Copiile legalizate nu sunt acceptate.
Situațiile speciale în cazul părinților divorțați
Atunci când părinții sunt divorțați, pot fi necesare documente suplimentare privind exercitarea autorității părintești și stabilirea domiciliului minorului.
Dacă hotărârea de divorț a fost pronunțată într-un alt stat, aceasta trebuie prezentată în original, însoțită de traducerea legalizată și, după caz, de documentele necesare recunoașterii în România. Pentru hotărârile emise în statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicabile regulamentele europene privind recunoașterea automată a acestor decizii.
În situațiile în care domiciliul minorului urmează să fie schimbat față de cel stabilit prin hotărârea instanței, este necesar acordul celuilalt părinte sau o nouă hotărâre emisă de instanța de tutelă.
Când este necesar acordul celuilalt părinte
Există cazuri în care declarația de consimțământ a celuilalt părinte este obligatorie.
Aceasta poate fi dată:
- direct la ghișeul serviciului de evidență a persoanelor;
- în fața unui notar public român;
- la o misiune diplomatică sau consulară a României;
- în fața autorităților competente din străinătate, caz în care documentul trebuie tradus și legalizat.
Dacă părintele nu poate fi identificat, serviciul public de asistență socială poate întocmi un referat care confirmă această situație.
În schimb, atunci când ambii părinți exercită autoritatea părintească, iar minorul locuiește în mod stabil cu unul dintre ei, cererea poate fi semnată doar de părintele la care acesta are domiciliul, fără a mai fi necesară semnătura celuilalt.
Cum se depune cererea pentru primul buletin
Cererea pentru eliberarea cărții de identitate se depune personal de către minor, însoțit obligatoriu de unul dintre părinți, de reprezentantul legal sau de persoana căreia i-a fost încredințat.
Important de reținut este faptul că solicitarea nu poate fi depusă înainte ca minorul să împlinească vârsta de 14 ani.
După emitere, actul de identitate poate fi ridicat atât de minor, cât și de părintele sau reprezentantul legal care l-a însoțit la depunerea documentelor.
Amenzi pentru întârzierea solicitării cărții de identitate
Legislația prevede sancțiuni pentru nerespectarea termenului legal.
Minorii care nu solicită eliberarea cărții de identitate în termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de 14 ani pot fi sancționați cu amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei, potrivit OUG nr. 97/2005.
De asemenea, alte încălcări ale obligațiilor privind evidența persoanelor pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 25 și 50 de lei, în funcție de situație.
Ce trebuie să știe părinții
Autoritățile reamintesc că toate documentele trebuie prezentate în original. Conform Legii nr. 9/2023, instituțiile realizează gratuit copiile documentelor originale, astfel încât cetățenii nu mai sunt obligați să vină cu fotocopii.
Respectarea termenelor și pregătirea completă a dosarului pot reduce timpul petrecut la ghișeu și pot evita aplicarea unor amenzi.


