În popor, există o anume minimalizare a regulilor pe care medicii le impun în administrarea medicamentelor. Pacienţii privesc în registru facil programul de înghiţire a pastilelor, programul de injecţii şi fac derogări de la acest orar al terapiei, ceea ce e greşit.
Conştiinciozitatea cu care se impune a respecta tratamentul prescris de medici se referă nu numai la tipul de medicamente alese de specialist, ci şi la orarul de administrare al lor. Când medicii au optat pentru antibiotice, ei decalează o priză de a doua cu un număr de ore stabilit. Nu este o stricteţe exagerată, dar distanţa de ore între injecţiile cu antibiotice sau înghiţirea pilulelor s-a calculat astfel ca tot timpul terapiei să fie o anume concentraţie a medicamentului în organism. Dacă te grăbeşti şi iei antibioticul mai devreme de ora stabilită de doctor rişti să creşti prea mult concentraţia medicamentului în corp, dacă amâni ora de administrare a celei de a doua doze rişti să diluezi păgubos concentraţia necesară luptei cu infecţiile. Şi fiindcă a venit vorba de antibiotice, e necesar să mai amintim nişte concluzii. Antibioticele se administrează doar în caz de apariţie a microbilor generatori de infecţii. Virusurile nu sunt atacate de antibiotice, deci nu e cazul să apelezi la ele în cazuri de gripe, viroze, guturaie, răceli, toate cauzate de virusuri. De asemenea, cura cu antibiotice trebuie însoţită de administrarea unor produse cu încărcătură mare de bacterii bune pentru menţinerea echilibrului florei din intestine. Un alt exemplu de conştiinciozitate în respectarea orarului de administrare a medicamentelor se referă la terapia în glaucom. Orele de picurare a colirurilor în ochi trebuie urmate cu atenţie, aşa se luptă cu presiunea crescută în ochi, care înseamnă glaucomul. E cazul să subliniem şi urmarea programului de apelare la medicamente în diabet. În diabetul care nu e dependent de insulină pilulele se înghit dimineaţa şi seara la orele indicate. Aceeaşi rigurozitate se impune şi la injectarea insulinei.
Unele medicamente trebuie să nu deterioreze acţiunea altor medicamente prescrise pentru alte boli paralele. Tocmai de aceea se impune ca pacienţii să spună medicilor toate bolile secundare care le macină organismul.