De ce este atât de greu să slăbești? Rolul surprinzător al creierului în controlul greutății

Potrivit oamenilor de știință, greutatea corporală este influențată de mecanisme biologice care implică activitatea creierului, factorii genetici și mediul în care trăim.

Obiceiuri sănătoase

Specialiștii subliniază că adoptarea unor obiceiuri sănătoase rămâne esențială pentru menținerea stării de sănătate. Prioritizarea somnului contribuie la reglarea apetitului, iar activitatea fizică regulată – chiar și mersul pe jos – poate îmbunătăți controlul glicemiei și sănătatea cardiovasculară.

Cu toate acestea, experții avertizează că obezitatea nu poate fi redusă la o simplă problemă de voință.

„Obezitatea nu este un eșec personal, ci o afecțiune biologică modelată de creierul nostru, de genele noastre și de mediile în care trăim”, arată autorii unui studiu publicat în revista Cell.

Cercetătorii consideră că progresele din domeniul neuroștiințelor și al farmacologiei deschid noi perspective pentru tratarea obezității. În paralel, strategiile de prevenție și politicile de sănătate publică ar putea contribui la reducerea numărului de cazuri în generațiile viitoare.

Rolul creierului în eșecul pierderii în greutate

Autorii studiului transmit și un mesaj pentru persoanele care se confruntă de ani de zile cu dificultăți în pierderea kilogramelor.

„Dacă v-ați chinuit să slăbiți și să vă mențineți greutatea, să știți că nu sunteți singuri. Creierul este un adversar formidabil. Dar, cu ajutorul științei, al medicinei și al unor politici mai inteligente, începem să schimbăm regulile jocului”, concluzionează cercetătorii.

Organismul tratează pierderea în greutate ca pe un pericol

Pentru a înțelege de ce pierderea în greutate poate fi atât de dificilă, este util să privim în urmă cu sute de mii de ani. Multe dintre răspunsurile biologice care împiedică pierderea în greutate astăzi i-au ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască atunci când alimentele erau rare și imprevizibile.

Pentru primii oameni, grăsimea corporală stocată oferea o protecție esențială împotriva înfometării, deși transportul excesiv de grăsime putea împiedica mișcarea. De-a lungul generațiilor, organismul a dezvoltat mecanisme sofisticate de apărare bazate pe creier pentru a-și proteja rezervele de energie. În mediile moderne, unde alimentele bogate în calorii sunt disponibile pe scară largă, iar activitatea fizică este adesea opțională, aceste mecanisme de supraviețuire pot acționa împotriva eforturilor de a pierde în greutate.

Citește și „Picioarele Ozempic”, efectul neobișnuit al medicamentelor de slăbit. Fenomenul care îi surprinde pe pacienți 

Când greutatea corporală scade, creierul poate interpreta schimbarea ca pe o amenințare. Semnalele de foame cresc, poftele devin mai puternice, iar organismul reduce cantitatea de energie pe care o arde. Aceste răspunsuri au evoluat pentru a conserva combustibilul atunci când rezervele de alimente se schimbau, dar accesul facil la alimente ieftine, bogate în calorii, și stilurile de viață din ce în ce mai sedentare pot transforma aceste adaptări cândva utile în obstacole.
Studiul, intitulat Brain control of energy homeostasis: Implications for anti-obesity pharmacotherapy, a fost publicat în august 2025 în revista Cell și analizează modul în care mecanismele cerebrale implicate în reglarea energiei pot sta la baza unor noi tratamente împotriva obezității, potrivit scitechdaily.com.

Citește pe Antena3.ro

Legea salarizării a lui Pîslaru e desființată de Cseke Attila. Ministerul Sănătății: „Inechități grave, tăieri permanente de sporuri”