"Comunitatea internaţională ar trebui să depună toate eforturile pentru desfăşurarea imediată a unei misiuni inter-agenţii a ONU în Nagorno-Karabah, cu scopul de a monitoriza şi evalua drepturile omului şi situaţia umanitară şi de securitate pe teren", a declarat ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoyan, repetând acuzaţii de "epurare etnică" în regiunea separatistă.
"Din păcate, nu avem un partener pentru pace, ci o ţară care declară deschis că "motivul celui mai puternic este cel mai bun" şi care foloseşte constant forţa pentru a perturba procesul de pace", a adăugat el, considerând că momentul ofensivei fulger lansate la început săptămânii de către Azerbaidjan nu a fost întâmplător, în plină reuniune a Adunării Generale a ONU."Mesajul este clar: voi puteţi vorbi despre pace şi noi putem merge la război şi nu veţi putea schimba nimic", a subliniat ministrul armean.
Cu câteva ore mai devreme, de la aceeaşi tribună, omologul său din Azerbaidjan promisese că armenii majoritari în Nagorno-Karabah vor fi trataţi ca "cetăţeni egali".
Azerbaidjan a lansat o operaţiune la începutul săptămânii în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord vineri să predea armele.
Această enclavă muntoasă, care a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică teritoriului azer, a fost în trecut scena a două războaie între fostele republici sovietice Azerbaidjan şi Armenia: între 1988 şi 1994 (30.000 de morţi) şi în toamna lui 2020 (6.500 de morţi).