Chiar dacă partidele de centru, liberal și socialist urmează să păstreze majoritatea în parlamentul cu 720 de locuri, votul a dat o puternică lovitură internă atât liderilor Franței, cât și Germaniei, ridicând mari semne de întrebare asupra modului în care marile puteri ale Uniunii Europene pot conduce politica în cadrul blocului comunitar.
Rezultatele votului arată că structura parlamentului care conduce blocul celor de 27 de națiuni s-a deplasat în mod clar spre dreapta. Spre exemplu, „Frații Italiei”, gruparea politică de guvernământ, cu rădăcini neofasciste, a premierului populist de extremă dreapta Giorgia Meloni, a obținut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din weekend, sporindu-i poziția atât în țară, cât și în Parlamentul European.
Cu aproape toate buletinele de vot numărate, „Frații Italiei” a obținut 28,8%din voturi, de peste patru ori mai mult decât câștigase la ultimele alegeri din Uniunea Europeană, din 2019, depășind astfel și cele 26 de procente cu care fusese creditată la scrutinul național din 2022, atunci când a ajuns la putere.
Concomitent, în pofida faptului că a fost urmărit de un imens scandal în care au fost implicați candidații săi, partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) a adunat suficiente voturi pentru a trece de social-democrații cancelarului Olaf Scholz, care se află într-un continuu declin.
În cealaltă tabără, simțind o amenințare din partea extremei drepte, creștin-democrații președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au reorientat deja spre dreapta, în discursurile lor pe tema migrației și a climei, chiar înainte de alegeri și au fost recompensați prin faptul că au rămas de departe cel mai numeros grup din Parlamentul European, devenind, de facto, „brokerii” puterilor în continuă expansiune ale legislativului.
Cu toate acestea, valul de partide naționaliste și populiste din întreaga Europă va face mult mai dificilă aprobarea legislației europene, în probleme care variază de la schimbările climatice, la politica agricolă pentru următorii cinci ani.
Șoc la Paris
Cu toate acestea, fără îndoială, vedeta unei nopți electorale uluitoare a fost partidul „Adunarea Națională”, condus de Marine Le Pen, care a dominat alegerile franceze într-o asemenea măsură, încât Macron a dizolvat imediat parlamentul național și a convocat noi alegeri, ce vor începe la sfârșitul acestei luni.
Gestul liderului de la Paris, care încearcă să-și restabilească astfel autoritatea, reprezintă însă un risc politic major, deoarece partidul său ar putea înregistra mai multe înfrângeri, într-un recul ce ar bloca planurile lui pentru restul mandatului prezidențial, care se încheie în 2027.
De cealaltă parte, Le Pen a fost încântată să accepte provocarea. „Suntem pregătiți să schimbăm țara, să apărăm interesele francezilor. Suntem pregătiți să punem capăt imigrației în masă!”, a declarat ea, reluând mesajul general al unor lideri de extremă dreapta din alte țări, care sărbătoresc, la rândul lor, propriile victorii.
Partidul ei a obținut peste 30% din voturile exprimate, de aproximativ două ori mai mult decât formațiunea politică centristă proeuropeană „Renew”, a lui Macron, care se estima că va ajunge la mai puțin de 15%.
Cutremur și la Berlin
În Germania, cea mai populată națiune din UE, proiecțiile au indicat că alegătorii nu au fost descurajați de scandalurile AfD, partid care a crescut la 15,9%, de la 11% în 2019. Prin comparație, rezultatul combinat al celor trei partide din coaliția de guvernare germană abia dacă a depășit 30%.
Partidul social-democrat de guvernământ al lui Scholz a fost umilit, în timp ce AfD a urcat pe locul al doilea. „După toate profețiile de nenorocire, după tirul intens de atacuri din ultimele săptămâni, suntem a doua cea mai puternică forță!”, declara ieri, plină de exuberanță, Alice Weidel, o lideră a AfD.
Cele trei partide care formează guvernul federal german, respectiv social-democraţii cancelarului Scholz, liberalii ministrului de Finanţe, Christian Lindner, şi Verzii titularei Externelor, Annalena Baerbock, au pierdut toate teren la alegerile europarlamentare, mai ales Verzii (care au scăzut de la 20% la 12%), astfel că împreună însumează în jur de o treime din voturi, conform unor rezultate încă provizorii, date publicității ieri.
„Coaliţia perdanţilor”, cum o denumeşte cotidianul „Süddeutsche Zeitung”, a obţinut rezultatele cele mai slabe în partea de est a Germaniei, acolo unde, în septembrie, vor avea loc alegeri regionale în trei landuri.
În acest timp, partidul de extremă dreapta AfD a ajuns pe locul doi, cu 15,9% din voturi, mai multe decât social-democraţii lui Scholz, care au 13,9%, iar scrutinul european a fost câştigat de conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată - Uniunea Creştin-Socială (CDU/CSU), care au obţinut 30% din voturi, conform aceloraşi rezultate provizorii.
Cu toate acestea, ideea unor alegeri anticipate, cerute de extrema dreaptă şi de liderii conservatori, nu este avută în vedere de cancelarul Scholz „niciun moment, nicio secundă”, a precizat purtătorul de cuvânt al acestuia din urmă, Steffen Hebestreit.
„Ancora de stabilitate”
La nivelul întregului bloc comunitar, două grupuri proeuropene, creștin-democrații și socialiștii, au rămas dominante în urma scrutinul care s-a încheiat duminică.
De altfel, câștigurile extremei drepte au fost obținute în detrimentul Verzilor, care se așteptau să piardă aproximativ 20 de locuri și să revină pe poziția a șasea în legislativ. Grupul „Renew”, probusiness, al lui Macron, a pierdut, de asemenea, mult.
În legislativ, rezultatele provizorii arătau, ieri după-amiază, că Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va fi cea mai mare familie politică din noua legislatură, obținând 189 de locuri, în creștere cu 13, social-democrații 135, în scădere cu patru, iar grupul „Renew” 83, în scădere cu 19. Verzii s-au prăbușit la 53, în scădere cu 18 locuri.
Concomitent, Ursula von der Leyen, membră a PPE, încearcă să obțină un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei Europene, brațul executiv al UE.
La aflarea rezultatelor provizorii, ea s-a prezentat rapid ca un scut împotriva extremelor: „Nici o majoritate nu poate fi formată fără PPE și, împreună, vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga și de dreapta. Suntem de departe cel mai puternic partid. Suntem ancora de stabilitate!”, a declarat Von der Leyen în fața susținătorilor săi, la evenimentul PPE din seara alegerilor, de la Bruxelles.
După ce a cochetat în timpul campaniei cu ideea de a lucra cu un grup politic aflat „mai la dreapta”, von der Leyen s-a oferit duminică târziu să construiască o coaliție cu social-democrații, care s-au menținut în mare parte în alegeri, și cu liberalii probusiness.
Ea a adăugat, ulterior, în cursul serii: „Dar este de asemenea adevărat că extremele și de stânga și de dreapta au câștigat sprijin și, de aceea, rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”.
Goana după alianțe
Von der Leyen ar putea avea însă nevoie de sprijin și din partea unor naționaliști de dreapta, cum ar fi „Frații Italiei” ai lui Meloni, pentru a asigura o majoritate parlamentară.
Din această perspectivă, este important de urmărit dacă „Frații Italiei” va rămâne în grupul mai dur al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) sau va face parte dintr-un nou grup de dreaptă radicală, ce ar putea fi creat în urma alegerilor.
Al doilea grup ca mărime din Parlamentul European - Socialiștii și Democrații de centru-stânga -, precum și Verzii refuză să se alieze cu ECR. Un scenariu mai dezastruos pentru partidele proeuropene ar fi însă dacă ECR și-ar uni forțele cu Identitate și Democrație (ID), a lui Le Pen, pentru a consolida influența dreptei dure.
Partidele de extremă dreapta din Parlamentul European sunt în prezent împărțite între ECR, al cărui lider de facto este premierul italian Giorgia Meloni, și grupul ID, condus de „Adunarea Națională”, partidul dirijat de Le Pen.
ECR, ID și legislatorii radicali de dreapta radicală care nu sunt încă afiliați la o familie politică din UE au obținut împreună 146 de locuri, un câștig de 19 locuri, potrivit unui sondaj centralizat, realizat la ieșirea de la urne.
Liderii partidelor din Parlamentul UE urmau să poarte discuții, ieri, pentru a vedea ce alianțe ar putea fi stabilite. Potrivit mai multor analiști politici, un scenariu îngrijorător pentru funcționarea viitoare a legislativului european ar fi o eventuală unire a forțelor de extremă-dreapta într-un bloc suficient de puternic pentru a contesta principalele grupuri proeuropene.
Revolta alegătorilor
Alegerile europarlamentare au avut loc într-un moment extrem de dificil pentru electoratul din blocul comunitar format din 450 de milioane de locuitori.
În ultimii cinci ani, UE a fost zguduită de pandemia de coronavirus, de o criză economică profundă, precum și de criza energetică provocată de războiul Rusiei în Ucraina. Din această perspectivă, campaniile electorale s-au axat deseori pe problemele din fiecare țară în parte, mai degrabă decât pe interesele europene mai largi.
De la ultimele alegeri europene din 2019, partidele populiste sau de extremă dreapta conduc acum guverne în trei națiuni - Ungaria, Slovacia și Italia - și fac parte din coaliții de guvernare în altele, inclusiv în Suedia, Finlanda și, de curând, în Olanda.