Amigdala servește drept sistem de alarmă al creierului, transmițând semnale de stres către hipotalamus atunci când acesta simte pericolul. Dar când aceste semnale sunt declanșate în mod repetat - cum ar fi prin expunerea constantă la știri negative - creierul are puține șanse să se recupereze și să se regleze.
Prima dată când Roxane Cohen Silver, profesoară de psihologie, medicină și sănătate publică la Universitatea din California, Irvine, a observat că mass-media poate fi dăunătoare psihicului era în 1999. Se afla în Littleton, Colorado, efectuând cercetări despre atacul armat de la Liceul Columbine, când a observat o tendință alarmantă - mulți dintre părinții și elevii cu care a vorbit i-au spus că le este extrem de dificil să facă față jurnaliștilor care i-au intervievat și i-au filmat, la doar câteva ore după tragedie.
Însă abia după atacurile din 11 septembrie 2001, aceasta a început să înțeleagă cât de dăunătoare putea fi mass-media. După ce a urmărit oamenii timp de trei ani, ea a descoperit că oamenii cei mai implicați în știrile despre atacurile teroriste au raportat de-a lungul timpului probleme de sănătate mintală și fizică.
În prezent există dovezi ample care arată că ciclurile brutale de știri pot afecta grav răspunsul organismului la stres și pot duce la o serie de probleme psihice în zilele, săptămânile, lunile și chiar anii următori.
Știrile activează răspunsul organismului la stres
Oamenii sunt programați să acorde atenție amenințărilor, spune E. Alison Holman, psiholog specializat în sănătate la UC Irvine, care a colaborat cu Silver ani de zile. Cu mii de ani în urmă, această vigilență ne-a ajutat să supraviețuim prădătorilor ,cum ar fi urșii sau pumele. Astăzi, același instinct ne atrage privirea către titluri alarmante.
Când vezi o amenințare (în viața reală sau prin intermediul unui ecran), reacția ta de luptă sau fugi se activează, iar corpul eliberează cortizol și adrenalină, doi hormoni care îți oferă energia și acuitatea mentală necesare pentru a face față conflictului. Însă navigarea nesfârșită pe rețelele de socializare te poate îmbolnăvi.
Când amenințarea dispare, corpul tău revine la valorile inițiale. Dar expunerea repetată menține sistemul pornit, spune Sara Jo Nixon, profesor de psihiatrie și psihologie la Colegiul de Medicină al Universității din Boston. În timp, această activare constantă epuizează organismul, perturbând atât răspunsul la stres, cât și sistemul de recompensă al creierului.
Efectele se regăsesc în viața de zi cu zi. Lucrurile pe care le iubeai odată, cum ar fi prietenii sau hobby-urile, devin mai puțin atractive, spune Nixon, și te poți simți din ce în ce mai obosit, fără speranță și anxios. „Acest lucru îți poate afecta cu adevărat calitatea vieții și capacitatea de a funcționa”, spune Nixon.
Expunerea indirectă la evenimente traumatice poate declanșa simptome de PTSD
După studiul lui Silver despre 11 septembrie, aceasta a investigat efectele atentatului cu bombă de la maratonul din Boston, din 2013. Rețelele de socializare erau utilizate pe scară largă, iar imaginile sângeroase cu membre smulse prin aer au apărut brusc peste tot. „Nu mai văzusem așa ceva până acum”, spune Silver. Spre deosebire de ziarele tradiționale sau de știrile difuzate, există puțină monitorizare sau supraveghere editorială cu privire la ceea ce este sau nu este distribuit pe rețelele de socializare, astfel că orice este permis.
Studiind atentatul cu bombă, Silver și Holman au descoperit două tipare. În primul rând, persoanele care au vizionat imagini mai violente au fost mai predispuse să raporteze simptome de stres posttraumatic - coșmaruri, hipervigilență, amorțeală emoțională - 6 luni mai târziu.
În al doilea rând, persoanele care au consumat peste 6 ore de media pe zi au raportat simptome psihice mai acute, cum ar fi coșmaruri, dificultăți de somn și amintiri intruzive, decât cele care au fost prezente la atentatul cu bombă. „Persoanele care au fost la locul atentatului cu bombă au fost mai puțin stresate decât persoanele care au interacționat cu cantități excesive de media”, spune Holman.
Studiile asupra altor dezastre - pandemia de COVID-19, violența rasială, uraganele, focarul de Ebola și marele cutremur și tsunami din estul Japoniei - au descoperit în mod similar că, atunci când oamenii urmăresc știri tulburătoare nivelul lor de stres crește vertiginos, iar bunăstarea lor are de suferit, atât în prezent, cât și în viitor.
Expunerea repetată duce, de asemenea, creierul într-o buclă de ruminație, spune echipa lui Silver. Fiecare titlu sau imagine tulburătoare reactivează trauma, forțând mintea să o retrăiască, din nou și din nou. Pentru cei aflați pe strada Boylston, evenimentul acut s-a încheiat odată ce au părăsit locul accidentului. Pentru cei lipiți de ecrane, trauma nu s-a oprit niciodată.
Fluxul constant de știri proaste ne prinde în traumă
După atentatul de la maratonul din Boston, Silver a vrut să știe cine este cel mai probabil să apeleze la mass-media în timpul evenimentelor traumatice? Pentru a afla, ea și echipa sa au investigat relatările despre atacul armat din clubul de noapte Pulse din Orlando, Florida, din 2016. Ceea ce a ieșit la iveală a fost un ciclu care s-a tot repetat. Oamenii au văzut o știre tulburătoare, s-au simțit agitați, au dat click pe mai multe titluri și au devenit și mai speriați.
Acest ciclu afectează pe toată lumea, dar cei care se identifică cu victimele sau sunt deja predispuși la frică și anxietate par a fi și mai expuși riscului de a dezvolta anxietate. Apoi, în efortul de a o atenua, devin hiper-vigilenți cu privire la amenințările viitoare. „Începi să te îngrijorezi constant că se va întâmpla din nou ceva rău”, spune Holman.
Acest lucru, la rândul său, crește probabilitatea de a apela direct la mass-media atunci când va apărea următorul dezastru și de a fi atras din nou, spune Silver. „Este aproape ca un ciclu din care nu poți ieși”, spune ea. Acest fenomen se numește doomscrolling.
Cum ne afectează factorii de stres
De când Silver și-a început cercetările, peisajul media s-a transformat. Astăzi, un flux constant de titluri se revarsă prin telefoanele din buzunarele noastre, aducând vești proaste la orice oră. Pe rețelele de socializare imaginile sunt mai grafice ca niciodată, spune Holman - iar algoritmii asigură că, odată ce dăm click, ni se arată și mai mul.
Anul 2020 a dezvăluit cât de dăunătoare pot fi ciclurile de știri teribile. A existat pandemia, recesiune economică, tulburări sociale determinate de rasă și dezastre legate de vreme. Anii recenți nu au fost diferiți: războaiele din Gaza și Ucraina, tulburările politice, arestările în masă, inundațiile și uraganele au ținut publicul blocat într-un ciclu de criză.
„Când se întâmplă eveniment după eveniment, corpul tău nu se poate regla singur”, spune Holman. Dovezile sunt incontestabile - aceste traume, difuzate pe mai multe platforme, dăunează psihicului.
Cum să urmărești știrile în mod conștient
Poate părea imposibil să urmărești știrile fără să te simți copleșit, dar cercetătorii spun că există câteva obiceiuri simple care te pot ajuta.
Holman recomandă să respiri adânc înainte de a accesa telefonul sau de a porni televizorul. Observă cum se simte corpul tău. Apoi, în timp ce derulezi, continuă să respiri adânc (te va menține relaxat și conectat la corpul tău) și evaluează-te. Dacă devii tensionat, ritmul cardiac crește sau umerii ți se încordează, ia o pauză. Aceste semne indică faptul că știrile declanșează răspunsul tău la stres și este timpul să te retragi.
Fiecare are un prag diferit; unii oameni pot fi capabili să se implice timp de 15 până la 20 de minute, alții se pot epuiza după 5 minute. „Trebuie să știi ce funcționează pentru tine”, spune Holman. Nu te juca pe telefon pe tot parcursul zilei. În schimb, alege una sau două site-uri pentru a te pune la curent cu știrile și setează un cronometru. „Trebuie să acorzi o pauză creierului și corpului tău”, spune Nixon, potrivit
În cele din urmă, urmează exemplul lui Silver. Ea evită imaginile grafice cu orice preț deoarece știe cât de distructive pot fi. Când citește o poveste despre, să zicem, Gaza, pune mâna peste imaginile tulburătoare. Acest lucru o protejează psihic, permițându-i în același timp să fie la curent cu evenimentele mondiale. „Îmi iau cercetările destul de în serios în propria viață”, spune ea, potrivit nationalgeografic.com.