Auditul a fost efectuat în perioada februarie 2022-martie 2023, pentru intervalul 2000-2021. Controlul a arătat că la nivelul sectorului agricultură și dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie națională unitară.
De asemenea în ultimii 20 de ani, Strategia națională pentru combaterea deșertificării și degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacități de cooperare intersectorială, cât și a neconcordanțelor dintre programele propuse cu planurile comunităților locale, au mai stabilit specialiștii.
În domeniul îmbunătățirilor funciare, MADR nu a elaborat și implementat o strategie națională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigații, desecare-drenaj și combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii și înlăturării acțiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundații. Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigații a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilități financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin și, în consecință, nu se cunoaște dacă acest efort se reflectă în creșterea producției agricole. Suprafața irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeței amenajate pentru irigații și 35,23% din totalul suprafeței funcționale, mai arată rezultatele auditului.
Conform auditului, nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilitățile, prioritățile și temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea agriculturii la acestea. La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat și coordonat de către o structură de specialitate.
Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate și nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligație impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 ha. de terenuri degradate împădurite și preluate în fondul forestier național, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a țintei prevăzute în Codul silvic, de ”împădurire a unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de 2 milioane ha”, au mai arătat cei care au făcut analiza.
Pentru eliminarea deficiențelor, diminuarea riscurilor și a punctelor slabe constatate, echipa de audit a formulat o serie de recomandări.
(sursa: Mediafax)