Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oana Țoiu mai arată că este asociată într-o firmă de comerț cu amănuntul, firmă care, însă, figurează în baza de date a Ministerului Finanțelor cu ultimul bilanț contabil depus în anul 2018. Parlamentul României dezbate, în această sesiune extraordinară, un proiect de lege pentru reintroducerea obligației demnitarilor de a-și face publice averile. Mai exact, se va introduce termenul de „interese financiare”. Asta, după ce, anul trecut, CCR a declarat neconstituționale prevederile legale cu privire la publicarea declarațiilor de avere și de interese.
Diferențe semnificative de informații se regăsesc în declarația de avere, completată la data de 15 iunie 2026, și publicată voluntar, pe pagina de internet a Guvernului României de către ministra demisă și interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, față de documentul similar, pe care le-a completat anul trecut, în 16 iunie 2025, după numirea sa în funcția ministerială.
Astfel, capitolul „bunuri imobiliare” conține cele mai mari diferențe. Dacă la 24 iulie 2025, Oana Țoiu nota un teren intravilan în București, cu suprafața de 270 de metri pătrați, dobândit, în anul 2023, de către soțul ministrei, Ciprian Alexandru Stănescu, în declarația de avere la zi, datată 15 iunie 2026, această proprietate nu se mai regăsește.
De asemenea, în ambele declarații de avere, Oana Țoiu face mențiuni despre coproprietatea, alături de Carmen Elena Oprea, a unui apartament în Grecia, la Atena, cu suprafața de 30 de metri pătrați, cumpărat în anul 2018. În schimb, din declarația de avere de anul acesta au dispărut mențiunile consemnate în documentul de anul trecut, cu privire la un apartament în București, cu suprafața de 55 de metri pătrați, dobândit în anul 2022, precum și o casă de locuit, tot în București, cu suprafața de 180 de metri pătrați, dobândită, în anul 2023, prin contract de donație, de către același soț Ciprian Alexandru Stănescu.
Citește și: „Oastea” lui Bolojan care luptă împotriva sinecurilor cumulează mai multe „joburi” la stat
Nu mai există nici împrumutul acordat USR
Oana Țoiu a lăsat necompletate, atât în declarația de avere din 24 iulie 2025, cât și în cea din data de 15 iunie 2026 cu privire la proprietatea unor bunuri mobile (mașini, motociclete, ambarcațiuni etc.), cât și cu privire la proprietatea unor obiecte de valoare.
Unele diferențe sunt notate la capitolul activelor financiare. În declarația de avere completată în iulie anul trecut, ministra Afacerilor Externe nota faptul că deținea, la ING Bank și Metropolitan Life conturi bancare și alte active în sumă totală de 119.372 de lei, 79 de euro și 8.032 dolari SUA. În declarația de avere completată în luna iunie a acestui an, în aceleași două mijloace de economisire, Oana Țoiu menționează că are economii și active de 349.382 de lei.
Mai departe, în documentul completat și publicat la data de 24 iulie 2025, proaspăt instalata ministră a Afacerilor Externe menționa, la rubrica „Plasamente și Investiții”, că a acordat partidului Uniunea Salvați România un împrumut în nume personal în cuantum de 50.000 de lei. În declarația de avere completată la data de 15 iunie 2026, această mențiune nu mai există.
În niciuna dintre cele două declarații de avere Oana Țoiu nu face referiri la vreo datorie sau credit bancar.
Diferențe la capitolul „venituri”
Alte diferențe substanțiale între cele două documente privind finanțele ministrei Afacerilor Externe se regăsesc la capitolul „Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”.
În declarația de avere completată la data de 24 iulie 2025, Oana Țoiu preciza că, în anul fiscal anterior, a realizat câștiguri în sumă de 141.518 lei pe an, în calitate de parlamentar, de la Camera Deputaților. De asemenea, alocația celor doi copii încasată de la stat s-a ridicat la 6.984 de lei pe an.
În același document, se face referire la faptul că soțul ministrei, Ciprian Alexandru Stănescu, a realizat în același an fiscal venituri de 28.505 lei din drepturi de autor (nu se menționează sursa), precum și dividende în cuantum de 473.242 lei (nu se precizează compania care le-a generat).
În declarația de avere completată la 16 iunie 2026, orice referire la Ciprian Alexandru Stănescu și la veniturile realizate de acesta au dispărut. Singurele informații completate se referă la faptul că Oana Țoiu a încasat, în ultimul an fiscal încheiat, venituri de 72.349 de lei de la Camera Deputaților și de 80.063 de lei de la Ministerul Afacerilor Externe. Iar alocația celor doi copii a fost în cuantum de 7.008 lei pe an.
Copatroană într-o firmă de vânzări, cu ultimul bilanț depus în 2018
Potrivit declarației de interese publicată de aceeași Oana Țoiu la mijlocul lunii trecute, ministra Afacerilor Externe arată că deține 50 de părți sociale la o companie pe nume SC Roma Boutique SRL, cu sediul în București. Din datele furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, această firmă se ocupă cu „comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare” și este deținută, în calitate de asociat, împreună cu un anume Nicu Adrian Dumitru. Societatea nu mai figurează cu bilanțuri contabile depuse la Ministerul Finanțelor din anul 2018.
Oana Țoiu a mai fost asociată, în trecut, și în cadrul societății SC Social Innovation Solutions SRL, firmă pe care a cedat-o, integral, pentru suma de 300 de lei, soțului ei, Ciprian Alexandru Stănescu.
Legea declarațiilor de avere, modificată de Parlament
În vara anului trecut, CCR a declarat neconstituționale prevederile legale care impuneau obligativitatea demnitarilor de a-și face publice declarațiile de avere și de interese. În prezent, Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară, urmează să opereze modificări la legislația primară, iar Comisia Juridică a aprobat un amendament la legea integrității, prin care urmează să fie reintrodusă obligația depunerii unei „declarații de interese financiare” pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate, inclusiv președintele României, prim-ministrul, parlamentarii și persoanele aflate în conducerea unor instituții publice importante, printre care ASF, Avocatul Poporului, BNR, Consiliul Concurenței sau CSM. Conform amendamentului, aceste declarații vor deveni publice în termen de maximum 60 de zile de la generarea lor de către Agenția Națională de Integritate, prin platforma e-DAI.
Pe de altă parte, Radu Marinescu, fost ministru PSD al Justiției, a anunțat un amendament-cheie, la legea privind reforma din domeniul integrității care a primit raport favorabil din cadrul Comisiei Juridice și va merge la vot în plenul Camerei Deputaților. Potrivit amendamentului PSD, „în cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică sau eligibilă, la data constatării stării de incompatibilitate sau a conflictului de interes, interdicția de până la 3 ani operează de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești”. De asemenea, în cadrul amendamentului social-democraților: „în situația în care persoana ocupă o altă funcție sau demnitate publică sau eligibilă, aceasta încetează de drept de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare respective a hotărârii judecătorești, iar interdicția de până la 3 ani operează de la această dată”.
Citește pe Antena3.ro
