Procurorul general Augustin Lazăr a respins, vineri, afirmaţiile că ar fi dispus sancţionarea disciplinară a unui deţinut de la Penitenciarul Aiud şi susţine că drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea sa, în contextul în care şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general.
"În legătură cu anumite aspecte difuzate într-o emisiune televizată, arăt că resping orice afirmaţii potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud, aş fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deţinută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate. Sancţionarea disciplinară a condamnaţilor, emiterea acelor rapoarte de pedepsire, aşa cum erau denumite, se realiza în temeiul art.21 din Legea nr.23/1969 pentru executarea pedepselor exclusiv de către administraţia penitenciarului, la acea dată unitate militară în subordinea Ministerului de Interne. Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acţiuni se urmăreşte influenţarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", declară Lazăr într-un mesaj pe Facebook.
Augustin Lazăr mai spune că nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii, având în acest sens şi o decizie a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
"Potrivit art. 27 alin. (3) din Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, procurorul delegat al procuraturii judeţene în a cărui rază teritorială se afla penitenciarul era de drept preşedintele comisiei de propuneri în vederea liberării condiţionate. Ca atare, participarea procurorului în aceste comisii era o obligaţie de serviciu, instituită prin lege şi aceasta nu atrage calitatea de lucrător al Securităţii prev. de art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr.24/2008 în considerarea aparenţei instituţionale. Noţiunile de lucrător al Securităţii şi colaborator al Securităţii sunt clar definite în art. 2 lit. a) şi b) teza I şi teza finală din OUG nr. 24/2008, ceea ce presupune: calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau Miliţiei, cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit care a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturile fundamentale. Adică trei condiţii cumulative: apartenenţă instituţională (Securitate sau Miliţie); o anumită calitate (ofiţer, subofiţer sau ofiţer acoperit) şi anumite activităţi de suprimare/îngrădire a drepturilor fundamentale. Calitatea de colaborator o poate avea orice persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor", precizează Lazăr. AGERPRES