AUR are patru proiecte de lege prin care vrea să-i lase pe cei de la UDMR fără reprezentanți în birourile electorale din județele unde nu locuiesc etnici maghiari, dar vor să reducă și numărul de parlamentari aleși la 225 de deputați și la 95 de senatori. UDMR vrea ca alegerile prezidențiale să se țină cu 90 de zile înainte de finalizarea mandatului președintelui în exercițiu. Iar cei de la USR au depus două proiecte pentru acordarea de gratuitate la tren pentru studenți, în preziua, ziua și a doua zi după alegeri.
Formațiunea condusă de George Simion a depus în Parlament cele mai numeroase proiecte de lege care au legătură cu modificarea, pe ultima sută de metri, a legislației electorale. Patru dintre aceste inițiative au același obiect, însă vizează legislația electorală aferentă atât organizării alegerilor prezidențiale, a alegerilor locale, a alegerilor generale, cât și a alegerilor europarlamentare, fiind, în esență, identice.
Practic, toate cele patru proiecte vor să facă „zile negre” celor de la UDMR și sunt justificate, în expunerile de motive, prin faptul că „în cazul ultimelor tururi de scrutin, s-a evidențiat tendința unora dintre competitorii electorali de a-și crea anumite avantaje în detrimentul celorlalți, prin înțelegeri ce au vizat obținerea unor locuri suplimentare în birourile electorale din anumite județe. Multe astfel de locuri au fost cedate de către unele forțe politice către alți competitori electorali”.
„Suveraniștii” susțin că „există suspiciunea că aceste cedări de locuri în birourile electorale au fost făcute la schimb cu primirea unor voturi în aceste circumscripții”. Se oferă chiar și un exemplu, mai exact „o situație întâlnită în anumite județe în care nu locuiesc persoane de etnie maghiară, dar numărul voturilor obținute de UDMR este consistent. La constituirea Biroului Electoral, UDMR cedează altui partid locul la care are dreptul. Se poate vorbi cel puțin despre o înțelegere imorală, nesancționată de lege”.
3 luni membru de partid, ca să poți face parte din biroul electoral
Ei bine, pentru „eliminarea stării de neîncredere privind încheierea unor înțelegeri imorale în legătură cu participarea la procesul electoral și compromiterea corectitudinii votului, concomitent cu afectarea încrederii cetățenilor în sistemul nostru de vot”, cei de la AUR susțin că „se impune instituirea unui filtru suplimentar, care va putea standardiza apartenența reprezentanților competitorilor electorali la formațiunile care i-au desemnat”.
Astfel, PLX 18/2023, PLX 19/2023, PLX 20/2023 și PLX 21/2023 vizează modificarea legilor pentru organizarea alegerilor prezidențiale, a alegerilor parlamentare, a alegerilor locale și a alegerilor europarlamentare, în sensul „condiționării desemnării ca reprezentant în biroul electoral constituit în vederea alegerilor de dovedirea apartenenței de minimum 3 luni ca membru al formațiunii politice sau al organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale”, „condiție ce va risipi îndoiala ce planează în mediul public cu privire la seriozitatea și obiectivitatea participării la vot”.
Toate cele patru proiecte de lege au picat, în Senat, la data de 21 decembrie 2023 și se află, în prezent, în dezbaterea Camerei Deputaților, care este for decizional.
Parlament mai mic, prin modificarea legislației
Tot AUR a inițiat și proiectul de lege pentru modificarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. Acest proiect a fost respins de Senat încă din 24 aprilie 2023, iar Comisia Juridică și cea de Administrație Publică din Camera Deputaților aveau obligația să depună raportul comun până în 18 mai 2023. În acest proiect se invocă referendumul lui Băsescu din anul 2009, când acesta din urmă a vrut să transforme Legislativul într-un parlament unicameral, cu 300 de aleși. Cei de la AUR susțin că, în prezent, „România are 465 de parlamentari, iar potrivit Constituției, numărul deputaților și senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării. În prezent, cota pentru alegerea unui deputat este de 73.000 de voturi, iar cota pentru alegerea unui senator este de 168.000 de voturi”, precizează suveraniștii.
AUT vrea ca această cotă să crească la 90.000 de voturi pentru alegerea unui deputat și la 210.000 de voturi pentru alegerea unui senator, ceea ce ar conduce, în final, la un Parlament cu 225 de deputați și 95 de senatori.
Alegeri prezidențiale pe model SUA
La rândul lor, parlamentarii UDMR au depus, în 11 decembrie 2023, un proiect de lege pentru modificarea Legii 370/2004 privind alegerea președintelui României. Maghiarii arată că procedura de alegere a șefului statului prevede că alegerile prezidențiale se organizează într-o zi de duminică și au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul președintelui în exercițiu.
UDMR vrea stabilirea unei perioade mai îndelungate în care se pot organiza alegerile prezidențiale. „Proiectul ia în considerare unele modele existente la nivel internațional. Spre exemplu, în SUA, alegerile prezidențiale se desfășoară întotdeauna în prima zi de marți a lunii noiembrie, iar președintele este învestit cu noul mandat la data de 20 ianuarie a anului următor”, susțin inițiatorii. Legea propusă dorește să instituie regula ca ziua alegerilor prezidențiale să fie duminica și că alegerile au loc cu cel mult 90 de zile anterior datei în care ajunge la termen mandatul președintelui în exercițiu.
Studenții să meargă gratis cu trenul la fiecare scrutin de alegeri
USR a depus, la rândul său, două proiecte de lege în materia electorală, însă, așa cum rezultă de pe pagina oficială a Senatului, acestea au fost retrase, în luna septembrie a anului trecut, de către inițiator, mai exact de către deputata progresistă Diana Buzoianu. Ambele proiecte vizau modificarea legii alegerilor locale și parlamentare din România.
Concret, proiectele vizau că studenții cu vârsta de până la 26 de ani, înscriși în cadrul programelor de studii universitare de licență, să beneficieze de gratuitate la transportul intern feroviar, la toate categoriile de trenuri, la clasa a II-a, cu o zi înainte de alegeri, în ziua alegerilor, precum și în ziua următoare alegerilor, pe rutele dintre localitatea de domiciliu sau de reședință, după caz, și localitatea unde studiază.