Luna iunie a venit cu o avalanșă de proiecte legislative pentru modificarea Legii educației naționale. Pactul pentru educație visat la Cotroceni de președintele Iohannis pare a prinde mai repede contur decât strategia „România educată” asumată de șeful statului în urmă cu câțiva ani și despre care nimeni nu știe în ce stadiu se mai află. Proiectele înregistrate luna aceasta la Camera Deputaților și puse deocamdată în dezbatere publică demonstrează că pentru o cauză nobilă partidele noastre parlamentare, aflate pe poziții despre care am fi putut jura că nu se pot armoniza niciodată, pot conlucra foarte bine. De exemplu, parlamentarii AUR s-au înfrățit cu cei ai USR și vor să interzică cotizația la fondul clasei, iar o alianță USR-PNL-AUR vrea să facă ordine în finanțarea locurilor de la bugetul de stat din universități. Nici PSD nu a stat deoparte și a bătut palma cu PNL și UDMR pentru a crește salariile personalului nedidactic din inspectoratele școlare. La cum arată „coabitarea” pe învățământ, putem spera ca în viitorul apropiat politicienii să se ocupe și de problema fundamentală a acestui domeniu, și anume calitatea lui, care acum este la cote extrem de scăzute.
Speriați de creșterea accelerată a costurilor cu educația, mai mulți parlamentari de la AUR și USR au clocit un proiect prin care se statuează că este interzisă pretinderea și primirea de foloase necuvenite, în bani și bunuri, de către profesori, atât în interiorul unităților de învățământ, cât și în afara lor. Expunerea de motive care însoțește proiectul ne lămurește însă că nu este vorba despre atențiile pe care le pot primi pentru sine dascălii, ci despre celebrul „fond al clasei”. Într-un an în care școala a fost preponderent online, proiectul este unul cu viziune pe termen lung. Eliminarea cotizației la fondul clasei este văzută ca o măsură menită să reducă cheltuielile părinților, după cum aflăm de la inițiatorii proiectului, ei invocând datele organizației Salvați Copiii, care arată că anul acesta, în timpul pandemiei, costul mediu asociat educației a crescut în timpul școlii online. „Conform acestui infografic publicat în luna aprilie a anului 2021, procesul educațional online a generat categorii de noi costuri, precum achiziția de computere de tip desktop/laptop/tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice (mouse, tastatură, boxe, căști audio, webcam etc). Toate aceste echipamente se traduc printr-un cost mediu de 5.800 de lei pentru o singură familie”, arată analiza invocată de inițiatori. Din această perspectivă înțelegem îngrijorarea parlamentarilor care prin această inițiativă de eliminare a cotizației pentru fondul clasei vor să reducă simțitor cheltuielile părinților cu educația odraslelor. Singura problemă este că strângerea banilor pentru fondul clasei a fost interzisă de câțiva ani, au spus profesorii chestionați de Jurnalul.
Calendarul care va stârni pasiunea pentru știință
Preocupați de faptul că adulții nu prea mai pun mâna pe carte, mai mulți parlamentarii de la PNL, USR și UDMR au venit cu o inițiativă care propune popularizarea mai susținută științei. Lipsa acestei promovări se face simțită astăzi prin numărul redus de persoane adulte preocupate de știință și, în general, de continuarea procesului de educare după absolvirea școlii. Datele invocate în expunerea de motive arată că în 2019 doar 1,3% dintre adulți avuseseră o experiență de învățare recentă. „Acesta este unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, semnificativ mai mic decât media UE de 10,8%”, arată inițiatorii. Tocmai de aceea, pentru promovarea științei, inițiatorii consideră că trebuie mai bine cunoscut Calendarul național de activități și evenimente, întocmit pe baza calendarelor județene cu evenimentele organizate pentru promovarea științei. Acesta ar urma să fie publicat pe pagina de web a Ministerului Educației și va stârni, cu siguranță, în români o pasiune mistuitoare pentru știință.
Dreptate pentru nedidacticii din inspectorate
Un alt proiect, susținut de o alianță ad-hoc format din PSD-PNL-UDMR-Minorități, vrea să majoreze salariile personalului didactic auxiliar din cadrul inspectoratelor școlare care a fost sărit din schema de majorare salarială a omologilor angajați în unitățile de învățământ. Este vorba despre bibliotecari, laboranți, pedagogi, asistenți sociali, mediatori școlari etc. Despre câți angajați este vorba și despre ce costuri suplimentare pentru bugetul de stat proiectul nu vorbește, demonstrând că inițiatorii, unii cu vechi state în Parlament, au mari lacune de tehnică legislativă.
Mai ușor cu majorarea taxelor
Un alt proiect, care cu siguranță nu va fi bine primit de Senatele multor universități de stat, propune înghețarea taxelor în învățământul superior pentru studenții intrați la locurile cu plată. Mai mulți parlamentari PNL-AUR-USR propun ca taxa să nu se modifice pe toată perioada școlarizării, cu excepția indexării inflației. Inițiativa este justificată de faptul că potrivit ultimului raport Eurostudent, 38% dintre studenții români spun că au probleme financiare, în timp ce media UE este de 29%.
„Este inerent faptul că universitățile se află pe o poziție dominantă, în care eventualele sale decizii unilaterale de creștere a taxelor pe durata studiilor plasează studentul într-o poziție vulnerabilă și dezavantajată, în care nu poate decât să accepte această măsură dacă vrea să continue studiile”, arată inițiatorii.
din expunerea de motive