Autostrada închisă după ce o bucată de circa 200 de metri a fost demolată, ridică mari semne de întrebare cu privire la legalitatea refacerii sale. Compania de Drumuri a anunțat că se va descurca de una singură să refacă ce italienii au construit prost. Doar că CNADNR nu are nici proiect și nici expertiză să facă ea însăși acest gen de lucrări. Mai mult, nici alegerea firmelor care o vor ajuta nu s-a făcut printr-o licitaţie.
Fără a avea un proiect pentru refacerea bucății demolate, CNADNR s-a apucat să facă ce știe mai bine: licitații. Au fost alese trei firme care să asigure materialele de construcție și o firmă care să închirieze utilajele. Specialiștii spun că dealul poate oricând să vină peste autostradă. Cel mai probabil, termenul de septembrie pentru finalizarea lucrării, avansat de autorități, este irealizabil, iar șoferii vor putea să circule cel mai devreme pe cei 22 de kilometri din Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu - Orăștie abia la anul. Încet, încetişor şi pe loc Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi nu se grăbește să repare porţiunea de pe Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu - Orăștie.
Autostrada dintre Cunța și Săliște este închisă din septembrie 2015, după ce au apărut fisuri în asfalt la mai puțin de un an de la deschidere. Șantierul a fost deschis acum o lună, însă oficialii CNADNR se scuză că nu au avut timp să facă mare lucru. „Pentru proiectul Orăștie – Sibiu, am dat drumul la șantier în regie proprie, dar timpul nefavorabil ne-a ținut puțin pe loc. Sunt începute deja lucrările de pregătire ale șantierului și, din momentul în care proiectul va fi aprobat în Comisia Tehnico-Economică, el va intra la capacitate maximă în procesul de reconstrucție”, declară șeful CNADNR, Cătălin Homor.
Specialiștii avertizează că lucrările de pe Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu - Orăștie au început chiar dacă până acum nu este aprobat un proiect de lucru și expertiza nu este terminată. Ploaia și tasările terenului au afectat grav zona în ultimele opt luni de când porțiunea a fost demolată, iar proiectul inițial nu se mai potrivește.
Cât se va repara de fapt?
Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a declarat că valoarea lucrărilor pe care le va executa CNADNR cu muncitori aduși de la Brașov și Cluj este de 70 de milioane de lei. Banii ar acoperi refacerea celor aproape 200 de metri de autostradă demolată, intervențiile pentru stabilizarea taluzurilor imensului debleu de la Aciliu, reabilitarea unei părți a drenajelor de pe autostradă și intervențiile parțiale asupra celorlalte fisuri din autostradă. De fapt, potrivit unui anunț de atribuire, cei de la CNADNR sunt pregătiți doar pentru groapa de 200 de metri.
Anunțul de atribuire respectiv consemnează încheierea a patru contracte cu tot atâtea firme, care să asigure utilajele şi materialele de construcție necesare pentru „Refacere corp Autostrada A1 km 60+545 km 60+770-Etapa l”. Adică doar pentru lucrările de refacere a celor 200 de metri de autostradă demolată.
S-a ales o procedură ilegală
Pentru a începe lucrările pe repede înainte, CNADNR a atribuit prin negociere trei contracte pentru asigurarea materialelor de construcție şi un alt contract pentru închiriere de utilaje. Valoarea cumulată a celor patru contracte semnate pe 20 aprilie este de 3,71 milioane de lei, fără TVA. Cei de la CNADNR au justificat alegerea acestei modalități de atribuire a contractelor prin negociere şi fără anunț în prealabil, prin faptul că aveau de-a face cu o „situație de urgență extremă, survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”.
Surse din cadrul Direcției de Achiziții din compania de drumuri susțin că această procedură de achiziție este ilegală.
„Această procedură nu este legală. Pentru orice expert în achiziții publice, această achiziție nu se încadrează în prevederile art.
122 lit. c, deoarece nu există niciun motiv de urgență. În plus, textul art. 122 lit. c cuprinde mai multe circumstanțe care trebuie îndeplinite cumulativ (motive de extremă urgență care să nu se datoreze unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante etc.). Se fac presiuni de la Ministerul Transporturilor şi Guvern ca lucrările să fie gata mai devreme de septembrie, respectiv 15 iulie. Doar că, din pacate, lucrurile au mers înainte, ilegal”, a conchis sursa.
Companii doar una şi una O parte din materialele de construcții vor fi furnizate de firma Elias Pavaje SRL din Alba Iulia, contractul fiind de 2,1 milioane de lei. Firma este una controversată, după ce a construit în Alba Iulia sensuri giratorii care au costat şi câte 60.000 de euro. A doua firmă care a obținut un contract mai mic, de 27.115 lei este Hidroconstrucția Bucureşti, iar a treia companie este Novatex Oradea, o firmă specializată pe confecții, care a obținut un contract de 1,2 milioane de lei. Firma Trameco, din grupul Selina, a obținut şi ea un contract de 354.000 de lei pentru închirierea de utilaje.
Trameco, acuzaţii grave de corupţie
Compania Trameco, membră a grupului Selina, a fost implicată în 2013 într-un scandal de corupție. Dan Șova i-a făcut lui Cătălin Roman, directorul societăţii, pe când era ministru al Transporturilor un denunț pentru încercare de dare de mită. Într-o vizită în China, directorul companiei ar fi încercat să-i dea bani lui Dan Șova pentru a favoriza câştigarea unor contracte. Patronul companiei, Beniamin Rus, a declarat atunci că acuzaţiile aduse acestuia „nu sunt reale” şi că, dacă ar fi avut astfel de intenţii, ar fi mers el însuşi în China.