În ciuda reformei bugetare pe care Executivul o clamează, efectele ei întârzie să se facă simțite, iar analiștii Erste ne avertizează că va fi nevoie de noi măsuri fiscale pentru a evita retrogradarea țării noastre de către agențiile de rating în categoria „junk” (gunoi), cea nerecomandată investițiilor. O trimitere în categoria junk ar fi un dezastru pentru România. Asta ar crește dobânzile la credite până la niveluri care ar putea deveni nesustenabile în condițiile în care statul și-a programat pentru anul în curs împrumuturi în valoare de circa 232 miliarde de lei, sumă care include acoperirea deficitului bugetar estimat la 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde de lei) și refinanțarea datoriei vechi ( circa 97 miliarde lei).
Ponderea cheltuielilor rigide (salarii, pensii și alte prestații sociale) a crescut la 90,1% din veniturile recurente (venituri fiscale și venituri din contribuții sociale), de la 87,8% în primele două luni din 2024, arată analiza Erste. În aceste condiții, marja de manevră a Guvernului este extrem de redusă, ceea ce înseamnă că pentru reducerea lor va trebui să reducă puternic numărul de angajați ai statului și să blocheze creșterea pensiilor și a ajutoarelor sociale. Aceste măsuri ar trebui luate după ce salariile bugetarilor au înregistrat anul trecut o creștere de circa 20%, iar pensia medie a înregistrat un salt de 36%, pe fondul unui an electoral.
Ce spune raportul Erste
„Credem că o scădere a ratingului este puțin probabilă până în toamna anului 2025 și poate fi evitată dacă guvernul introduce un plan de ajustare fiscală, care este așteptat după reluarea alegerilor prezidențiale programate pentru 4 mai 18. Agențiile de rating sunt preocupate de creșterea datoriei publice, care se estimează că va crește brusc fără intervenție. Cu toate acestea, se așteaptă ca guvernul să pună în aplicare reformele promise, stabilizând în cele din urmă raportul datoriei față de PIB. Lăsând la o parte ajustarea atât de necesară a deficitului primar, dobânzile și inflația vor fi importante de monitorizat în contextul dinamicii datoriei publice în România. O creștere a PIB-ului sub așteptări ar putea prezenta, de asemenea, un risc de creștere a profilului datoriei în raport cu PIB”, punctează raportul Erste.
„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”.
analiza Erste
„România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”.
Analiza Erste
Deficitul s-a triplat în numai o lună
După primele două luni ale anului, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului a ajuns deja la 30 de miliarde de lei, echivalentul a 1,58% din PIB, după ce în prima lună a anului deficitul a fost 11 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o ușoară îmbunătățire a situației bugetare la sfârșitul lunii februarie comparativ cu perioada similară a anului trecut. Deficitul a scăzut ca pondere în PIB de la 1,67% la 1,58%, dar ca valoare a crescut cu un miliard de lei.
Statul se împrumută foarte scump
Investitorii penalizează România și țara noastră continuă să aibă cele mai mari dobânzi din UE la creditele contractate, după Ungaria. Deficitul bugetar forte mare, inflația foarte ridicată și credibilitatea scăzută a politicilor statului menite să reducă aceste derapaje sunt motivele acestor dobânzi foarte mari. România a plătit anul trecut circa șapte miliarde de euro pentru dobânzile la datoria publică, iar anul acesta suma va crește la nouă miliarde de euro.
Evoluție slabă a industriei
Veștile proaste vin și dinspre industrie, a cărei evoluție în primul trimestru al anului a fost sub așteptări, arată datele publicate luna aceasta de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). „Pe termen scurt, performanța sectorului industrial va depinde de capacitatea acestuia de a gestiona costurile, de a menține echilibrul între producție și cerere și de a valorifica oportunitățile din piața externă, în condițiile unui climat macroeconomic încă incert”, atrage atenția CNSP. Astfel, producția industrială s-a contractat cu 3,6% în primele trei luni ale anului, pe fondul unei scăderi de 1,4% a cifrei de afaceri totale, cu o diminuare de 2,6% a cifrei de afaceri pe piața externă, generată de cererea internațională în scădere.
Datele Eurostat publicate ieri arată că România se numără printre ţările UE cu scăderi importante ale producţiei industriale în luna februarie, în ritm anual înregistrându-se un declin de 3,4%.
„La cum arată datele preliminare ale Comisiei Europene, în 2024 am înregistrat cel mai mare deficit bugetar din istoria recentă a României. Nici în anul pandemiei, 2020, când toată economia a fost închisă, n-am avut o asemenea performanță negativă. Dacă luăm în calcul că multe dintre cheltuieli au fost mutate în 2025, dovada deficitului de 1,68% din primele 2 luni, rezultă că anul trecut, așa cum estimam, Guvernul a înregistrat cel mai mare deficit din istoria ultimilor 20 de ani, de peste 10%. Un deficit demn de o țară aflată în război.
Ca să ajungem la un deficit de 7% în 2025, ar trebui tăiate masiv cheltuielile publice sau să fie crescute taxele. La cum arată situația financiară, cu o scădere a încasărilor din TVA la nivelul lunii martie, ne îndreptăm ,,en fanfare’’ către o creștere majoră de taxe, de la 1 iulie. Prima măsură de urgență vă fi creșterea TVA de la 19 la 21%, în media UE. Efectele? O adâncire a României în recesiune, o creștere a inflației și o scădere puternică a puterii de cumpărare. Alegerile vor trece. Urmează nota de plată”.
Adrian Negrescu, analist financiar – postare pe Facebook
Creșterea TVA, măsură de avarie
Creşterea cotei de TVA este o măsură de urgenţă la care poate apela Guvernul, pentru că ea ar aduce rapid mai mulți bani la buget. Este însă o măsură care ar rezolva doar pe termen scurt criza de bani, pentru că pe termen lung ea duce la creșterea inflației și afectează toată populația. „O creştere a TVA cu un punct procentual aduce automat o creştere a inflaţiei cu 0,5 puncte procentuale, deci lucru exclus”, spunea premierul Marcel Colacu la începutul acestui an, dar forțat de starea bugetului ar putea reveni asupra acestei decizii. În urmă cu câteva zile, și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că nu ia în calcul nicio majorare de taxe și impozite în 2025 și că mai sunt 3 - 4 luni în care Guvernul să arate că reducerea de cheltuieli e posibilă. Pe de altă parte, de mai mulți ani România „reușește” să aibă cele mai mici încasări din TVA și asta nu pentru că taxa este mică, ci pentru că evaziunea în domeniu se păstrează la cote foarte mari.
Antreprenorii români, între optimism și îngrijorare
Evoluția economiei românești îi pune pe gânduri pe antreprenorii români, dar experiențele trecutului și puterea de adaptare le duce speranțe că vor traversa cu bine și aceste vremuri tulburi. Studiul Confidex publicat ieri și care a fost realizat pe un eșantion de peste 500 de manageri de top, confirmă acest sentiment care oscilează între optimism și îngrijorare: 64% dintre manageri se așteaptă ca economia globală să se înrăutățească, dar 42% cred că situația propriei companii va rămâne stabilă, în timp ce 26% se așteaptă la o îmbunătățire a situației propriilor companii. Indicele Confidex aferent primului semestru al anului este 51,3, un nivel apropiat de cel de la finalul anului trecut (52), care indică o stare de așteptare, dar și un semnal că afacerile românești sunt încă pe linia de plutire într-un peisaj complicat. Totuși, în ceea ce privește percepția asupra evoluției propriei afaceri, 41% dintre manageri afirmă că situația companiei lor s-a deteriorat în ultimele 6 luni, iar jumătate dintre aceștia cred că lucrurile se vor înrăutăți pe termen scurt. În același timp, s-a înrăutățit și percepția cu privire la evoluția macroeconomică în ultimele 6 luni, astfel că 79% dintre manageri resimt o depreciere a stării economiei globale și 72% a economiei europene.
Avertismentele agențiilor de rating
La sfârșitul lunii ianuarie, Agenția Standard & Poor's (S&P) a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României și a tras un semnal de alarmă că există riscul retrogradării la „junk”. Era a doua agenție de rating care penalizează Guvernul din cauza deficitului bugetar foarte mare, trimițând țara noastră pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce în decembrie și agenția de rating Fitch lua o decizie similară. „Datoria publică, netă de activele guvernamentale lichide, va depăși 60% din PIB până în 2027, iar „factura” Guvernului cu dobânzile se va situa probabil în jurul valorii de 8% din venituri pe termen mediu. Deficitele fiscale ale României din ultimii ani – în special deficitul de aproape 8,7% din PIB în 2024 – au depășit în mod substanțial și constant așteptările noastre”, arăta raportul S&P din ianuarie.