Peste 2.000 de medicamente esenţiale pentru milioane de pacienţi riscă să dispară de pe piaţă din cauza taxei clawback, care tinde să crească spre 30%, avertizează reprezentanţii companiilor producătoare de medicamente generice din România. Această situaţie va declanşa o criză majoră în Sănătate, iar cei mai afectaţi vor fi pacienţii cronici, în special cei cu afecţiuni cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.
Dintre cele peste 2.000 de medicamente generice ce riscă să dispară de pe piaţă, 62% sunt din categoria celor ieftine, cu preţuri sub 25 de lei.
“Tragem un semnal de alarmă legat de disponibilitatea medicamentelor ieftine, accesibile, generice pentru pacienţii români şi, concomitent cu asta, credem noi că şi industria locală a producătorilor medicamentelor generice va suferi enorm. Credem că situaţia actuală va determina retragerea şi mai multor medicamente ieftine generice de pe piaţă”, a declarat, ieri, Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Potrivit acestuia, problema cea mai arzătoare este taxa clawback, o taxă pe cifra de afaceri, care impune producătorilor de medicamente - nu distribuitorilor și nici farmaciilor - să returneze statului român o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate.
În trimestrul I al acestui an, taxa clawback a ajuns la aproape 20% şi se estimează că până la sfârșitul anului poate trece și de 30%, cifră ce pune în dificultate toţi producătorii de medicamente generice, în special pe cei locali.
Totodată, APMGR atrage atenția că în nicio țară din Europa taxa clawback nu se aplică medicamentelor generice pentru că acestea sunt o sursă de economii la bugetul de stat și un mod de a asigura medicamente pentru cât mai mulți pacienți. Potrivit acestora, în Italia, spre exemplu, taxa clawback s-a plătit doar în anul 2013 și rata acesteia a fost mult mai mică (3%), iar în Franța sistemul payback nu include medicamente generice sau biosimilare.
“Taxa clawback din România este un model unic în Europa, nu numai prin faptul că aduce o povară enormă pentru producători, ci și prin faptul că România este singura țară care penalizează medicamentele ieftine, medicamentele generice” a mai spus Grecu.
Pentru a nu se ajunge la o criză majoră în Sănătate, APMGR solicită Guvernului introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice pentru trimestrele III şi IV ale acestui an şi eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice de la 1 ianuarie 2018, concomitent cu introducerea moleculelor noi pe listă doar cu contracte cost-volum şi/sau cost-volum rezultat.
Ministerul Sănătăţii: Pacienţii nu vor fi afectaţi
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au dat asigurări, însă, că vor găsi soluţii, iar dreptul pacienţilor la medicamente ieftine nu va fi afectat. „Sub nicio formă și în niciun fel de circumstanțe, nu vom accepta ca dreptul pacienților la medicamente ieftine și de calitate să fie pus sub semnul întrebării”, a transmis Ministerul Sănătății, precizând că se lucrează la o strategie privind piaţa medicamentelor.
„Un produs cu cât e mai ieftin, cu atât impactul clawback-ului e mai mare. De aceea, riscul de dispariţie e mai mare pentru cele generice, decât pentru cele originale” Adrian Grecu, preşedintele APMGR
Inclusiv plafonarea taxei clawback la 16% ar reprezenta “o gură de aer” pentru producătorii de medicamente generice.