Așa au pățit, chiar de Crăciun, câteva sute de români care ar fi trebuit să plece cu avioanele marii companii Lufthansa din Germania, de la München, pentru a ajunge în România. Unii au petrecut Crăciunul pe aeroport, alții au căutat trenuri și autocare, pentru a ajunge acasă. Compania Lufthansa a anulat zeci de zboruri, anunțând că decizia a fost luată din cauza condițiilor meteo nefavorabile - ceea ce înseamnă că nici despăgubiri nu le va plăti pasagerilor. Păgubiții susțin că zborurile ar fi fost anulate cel mai probabil din cauza lipsei de personal a celei mai mari companii aeriene din Europa.
Zeci de curse ale companiei Lufthansa, de pe 22 și 23 decembrie, au fost anulate, iar sute de români care se bazau pe aceste zboruri pentru a ajunge în țară de sărbători au rămas la München, sau au mai făcut două zile pe drum, cu alte mijloace de transport, plătind suplimentar. Lufthansa le asigură pasagerilor cazare la hoteluri, în astfel de situații, însă Crăciunul este compromis, dacă nu se găsesc variante de zbor măcar a doua zi. Compania a anulat 172 de zboruri înainte de Crăciun, dintre care 5,92% interne și 3,56% internaționale.
În cazul anulării zborurilor, legile europene privind drepturile pasagerilor transportului aerian sunt clare: compania trebuie să asigure transport alternativ la destinație sau rambursarea banilor, în funcție de alegerea pasagerului.
Se poate cere despăgubire de până la 600 de euro și atunci când compania a anunțat anularea zborului cu mai puțin de 14 zile înainte de data programată pentru plecare, dar situațiile critice apar atunci când anunțul se face cu doar câteva ore înainte, mai ales dacă sunt pasageri care astfel pierd legăturile între avioane - cum s-a întâmplat în cazul multora dintre românii blocați la München, de Crăciun.
Mulți dintre cei care au rămas la München pe 23 decembrie aveau legături cu alte curse Lufthansa din toată Europa. Compania a reușit să reprogrameze unele zboruri abia pentru 26 decembrie, ceea ce ar fi însemnat ca pasagerii să prindă exact Ajunul și Crăciunul pe drum, departe de casă. Din acest motiv s-a creat haos pe aeroportul din München, mulți rămânând acolo cu speranța că vor putea găsi alte zboruri, în timp ce alții au căutat trenuri care să-i poată duce spre țară.
Nu sunt doar incidente izolate
Nu este un incident singular, ci a devenit deja o regulă a companiilor aeriene din întreaga lume. Cei care călătoresc, mai ales în perioade foarte aglomerate sau când pot fi condiții de vreme extremă și alte probleme, deja trebuie să-și calculeze timpul și banii pentru orice eventualitate, pentru a nu rămâne pe aeroport. La companiile low cost sunt probleme și mai grave, pentru că acestea nici măcar nu asigură cazarea pasagerilor și nici nu își asumă să le găsească alte curse aeriene.
Companiile low cost au fost primele care au început să anuleze zeci sau sute de zboruri, fără să dea explicații, înainte de 2020. Apoi au făcut același lucru și marile companii. Există legislație internațională care apără drepturile consumatorilor și le impun companiilor să plătească despăgubiri, însă apar mai multe probleme: în primul rând, cei care rămân blocați pe aeroporturi trebuie să găsească o alternativă pentru a ajunge la destinație, iar în al doilea rând, foarte mulți păgubiți se plâng de întârzierea banilor, atunci când le sunt plătite despăgubiri, sau de cuantumul mai mic al sumei despăgubite, față de cea stabilită prin lege. Sunt și mulți care spun că nu li s-au luat în considerare cererile depuse nici după 6 luni.
„Procesul uneori durează, deoarece implică timpi de așteptare ce țin de companiile aeriene, de autoritățile aviatice sau de instanțele judecătorești, cărora le poate lua ceva vreme să răspundă”, explică un consultant AirHelp. Păgubiții sunt sfătuiți să verifice periodic stadiul cererilor pe care le-au depus.
Overbooking a devenit un fenomen
La aceste probleme se adaugă și fenomenul „overbooking” - o practică nepedepsită de lege a companiilor care pot vinde un număr de bilete de avion care depășește capacitatea aeronavei, bazându-se pe statisticile care arată că există întotdeauna călători care renunță la zbor, deși au plătit biletul. Această practică se regăsește permanent, la toate companiile aeriene, cu precădere la cele ale căror zboruri sunt mai scumpe, iar problemele apar în perioadele cele mai aglomerate din an, cum sunt și sărbătorile de iarnă sau vacanțele de vară din vârf de sezon, în destinațiile cele mai populare.
Astfel, cei care și-au planificat călătoria cu avionul cu doar câteva zile înainte de Crăciun sau de Revelion au șanse mari să rămână pe aeroport, pentru că se îndeplinesc aproape toate condițiile pentru anularea unor zboruri sau pentru overbooking: condițiile meteo pot fi oricând nefavorabile, iar numărul mare de călători din aceste zile poate duce la situația în care apucă să se urce în avion doar cei care au ajuns primii la îmbarcare, rămânând în aeroport ultimii veniți, care nu mai au locuri.
În asemenea situații, păgubiții au de ales între a aștepta câteva ore sau chiar zile pe un aeroport - așa cum s-a mai întâmplat - sau a alege altă variantă de transport, cum au procedat și unii dintre românii blocați pe aeroportul din München, pe 23 decembrie.
Dacă nu poate găsi alt zbor compania aeriană de la care au cumpărat bilet, pasagerii trebuie să-și găsească singuri fie alte legături aeriene, fie alte mijloace de transport - tren sau autocar. Apoi ar trebui să-și recupereze banii de la companiile care i-au lăsat în aeroport. Din acest punct apar și alte probleme legate de interpretarea legii sau de „circumstanțe extraordinare”.
În „circumstanțe extraordinare” nu se plătesc despăgubiri
Conform legii, păgubiții pot revendica despăgubiri de până la 600 de euro de persoană, inclusiv pentru întârzieri, nu doar pentru „overbooking” sau zboruri anulate. Dar nu în orice condiții. Există legea UE cunoscută drept CE 261, care prevede că „dacă o companie aeriană transportă pasagerii la destinație cu o întârziere de 3 ore sau mai mult, acești pasageri ar putea avea dreptul la o despăgubire de până la 600 de euro”. Dar există și anumite „circumstanțe extraordinare” care pot scuti companiile aeriene de plata despăgubirilor: vremea nefavorabilă sau probleme la aeroport.
Consultanții care îi ajută în mod frecvent pe păgubiți să-și recupereze banii de la companii le explică acestora că „dacă întârzierea este rezultatul unor probleme tehnice sau al unei greve a personalului companiei aeriene, este posibil să li se datoreze despăgubiri, conform CE 261”, iar pasagerii au la dispoziție maximum 3 ani pentru a înainta o cerere de despăgubire pentru un zbor întârziat sau anulat.
Legislația internațională pentru despăgubirea pasagerilor ale căror zboruri au fost anulate nici măcar nu prevede plata pentru „circumstanțe extraordinare”, adică vreme nefavorabilă și grevele personalului de pe aeroporturi. Inițial nu se acordau despăgubiri nici dacă personalul companiei era în grevă, apoi legislația s-a modificat, rămânând doar grevele personalului aeroportuar „circumstanțe extraordinare”. În plus, chiar dacă suma stabilită prin lege pentru despăgubire este de 600 de euro, cuantumul este mai mic în funcție de distanța parcursă de avion și de data la care s-a anulat zborul.
Drepturile pasagerilor și trucurile de evitat
Cei care ajung în situația românilor blocați la München de Crăciun trebuie să ceară imediat programarea pentru altă cursă aeriană, dar să întrebe și din ce motiv li s-a anulat zborul. Dacă motivul menţionat de compania aeriană include „circumstanțe operaționale” sau „deficiențe în siguranța zborului”, trebuie să ceară cât mai multe detalii, pentru a putea cere apoi despăgubirile - aducând probe pentru a se stabili vinovăţia companiei.
În cazul zborurilor anulate de Lufthansa înainte de Crăciun, compania a declarat că situația a fost creată de condițiile meteo nefavorabile, ceea ce complică situația, fiind nevoie de o anchetă care să stabilească dacă aceasta a fost cauza reală sau a fost vorba despre o problemă internă a companiei, așa cum susțin păgubiții, pentru că motivul declarat de companie o și scutește de plata despăgubirilor către pasagerii lăsați pe aeroport, conform prevederilor legale.
Pasagerii pot cere banii înapoi, dacă ajung în astfel de situații și nu mai doresc rerutarea la altă cursă aeriană. Mai pot solicita companiei aeriene să le plătească mâncarea și băuturile răcoritoare, în timpul orelor suplimentare de așteptare, iar dacă trebuie să rămână peste noapte în așteptarea altui avion, legea prevede că păgubitul are dreptul să solicite cazarea într-o cameră de hotel, asigurată de compania aeriană.
Unele companii aeriene mai încearcă să le ofere pasagerilor păgubiți diverse vouchere de călătorie sau alte „cadouri”, punându-i să semneze documente prin care aceștia ar renunța la drepturile prevăzute de lege. Astfel de oferte trebuie să fie refuzate, companiile aeriene fiind obligate prin lege la returnarea banilor sau rerutare, precum și la plata despăgubirilor.
Companiile aeriene au mari probleme
Anul acesta au fost mai multe probleme legate de cursele aeriene, în toată Europa. Cele mai grave au fost cauzate de greve. În luna iulie, mii de zboruri au fost anulate din cauza numeroaselor greve care au avut loc în Italia și în Marea Britanie. Sindicatul „Unite” a anunțat o grevă de mai multe zile la Aeroportul Gatwick, în urma unei dispute legate de salarii, printre companiile aeriene afectate fiind British Airways, EasyJet, Ryanair, Ryanair, Tui, Westjet și Wizz Air.
Dar probleme sunt și în interiorul companiilor aeriene. Lufthansa a anunțat de la începutul anului că va anula 34.000 de zboruri în perioada 26 martie - 29 octombrie 2023, anunțând, într-un comunicat de presă, că industria „continuă să sufere de blocaje și deficit de personal, în special în Europa”. Este vorba despre probleme legate de lipsa personalului, în primul rând.
Lufthansa include și companiile naționale Austrian Airlines, Brussels Airlines, Swiss, Eurowings și alte companii aeriene mai mici, flota având aproximativ 700 de aeronave, ceea ce o face cea mai mare companie aeriană din Europa.