Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cu(ATSM), un compus pe bază de cupru care pătrunde în creier şi ajută la eliminarea proteinelor toxice, repară o pompă vitală pentru eliminarea deşeurilor la nivelul barierei hematoencefalice, potrivit studiului.
Descoperirea deschide o nouă cale pentru tratarea disfuncţiei neurovasculare cauzate de Alzheimer şi alte forme de demenţă, principala cauză de deces în Australia, conform unui comunicat emis luni de Universitatea Monash din această ţară.
În cazul bolii Alzheimer, acest sistem, acţionat de pompele de P-glicoproteină (P-gp), se deteriorează, ceea ce permite acumularea în creier a proteinelor toxice beta-amiloide, conform cercetătorilor.
Constatările, publicate în jurnalul ştiinţific ACS Chemical Neuroscience, stabilesc o bază solidă pentru explorarea terapiilor cu biometale, precum Cu(ATSM), în combaterea disfuncţiei vaselor de sânge şi a pierderii memoriei în cazul bolii Alzheimer.
Jae Pyun, lector la Institutul Monash de Ştiinţe Farmaceutice (MIPS), unul dintre autorii principali ai studiului, a declarat că acest tratament acţionează cu succes asupra vaselor de sânge ale creierului pentru reducerea nivelurilor de proteine toxice, ceea ce aduce beneficii comportamentale.
Potrivit studiului, Cu(ATSM) a crescut cu 24,1% nivelurile de P-glicoproteină (P-gp) într-un model de Alzheimer, "asociind în mod eficient repararea barierei hematoencefalice cu o reducere a proteinelor toxice şi cu o îmbunătăţire a funcţiilor cognitive", a declarat Pyun.
"Prin îmbunătăţirea funcţionării acestor pompe, creierul poate în sfârşit să elimine deşeurile acumulate. Pe parcursul a 56 de zile, tratamentul a redus nivelul de beta-amiloid toxic cu 42% şi a îmbunătăţit cu aproape 44% capacitatea de învăţare spaţială", a adăugat el.
Profesorul Joseph Nicolazzo de la MIPS, de asemenea autor principal al studiului, a declarat că acest compus pe bază de cupru, Cu(ATSM), cu proprietăţi antiinflamatorii şi neuroprotectoare, a fost deja testat în condiţii de siguranţă în studiile clinice pentru boala Parkinson şi scleroza laterală amiotrofică (SLA), ceea ce i-ar putea accelera parcursul către studiile clinice pe oameni pentru boala Alzheimer.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
