Este vorba despre o campanie având drept scop conștientizarea autorităților, partenerilor din domeniul justiției și a publicului larg cu privire la provocările și disfuncționalitățile sistematice cu care se confruntă avocații în exercitarea misiunii de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor. Pe lista plângerilor sesizate se află și faptul că Parchetele au restanțe la achitarea onorariilor din oficiu, doar în 2023, de peste 8,2 milioane de lei. Iar acestea datează din luna februarie. Apoi, avocații reclamă faptul că le sunt diminuate onorariile referitoare la cheltuielile de judecată, din pix, uneori chiar sub baremul stabilit în forurile statutare ale profesiei. Asta, în condițiile în care diminuarea este dispusă fără niciun fel de dezbatere a judecătorului cu părțile. Avocații cad, și în 2023, victime ale excesului de zel al unor procurori care asociază apărătorul cu clientul. Există cazuri în care avocații, pentru că și-au sfătuit clienții - martori audiați în dosarele penale - să declare sau să se abțină de la declarații, s-au trezit trimiși în judecată pentru împiedicarea anchetei.
La începutul acestei săptămâni, Uniunea Naţională a Barourilor a transmis un memoriu cu principalele disfuncţionalităţi identificate în sistem Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne, dar şi CSM şi principalelor instanţe, avocații anunțând că astăzi apărătorii nu vor intra în sălile de judecată decât în cazurile urgente.
Conform UNBR, „Uniunea Naţională a Barourilor din România, ca organism reprezentativ al barourilor din ţară, supune, prin această acțiune, atenţiei cele mai importante disfuncţionalităţi ale sistemului judiciar cu care se confruntă corpul profesional al avocaţilor în exercitarea profesiei, centralizate în materialul anexat, realizat pe baza informaţiilor transmise de către barouri”. „Prin acest demers, dorim să iniţiem un dialog între toţi factorii decizionali şi reprezentanţii corpului profesional al avocaţilor, care să aibă ca finalitate identificarea măsurilor ce trebuie adoptate şi implementate în vederea asigurării cadrului necesar exercitării profesiei de avocat corespunzător statutului avocatului de partener indispensabil al actului de justiţie şi exigenţelor cerute de necesitatea asigurării unei asistenţe juridice de calitate”, se arată în memoriul înaintat Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, CSM, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, precum şi comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor.
Președintele UNBR explică, pentru „Jurnalul”, motivele acțiunii
Pe lista discuțiilor care se află în dezbatere se află numeroase probleme, însă câteva dintre acestea au o importanță aparte, explicată, în exclusivitate pentru „Jurnalul”, de președintele UNBR, avocatul Traian Briciu (FOTO). Asfel, avocații reclamă limitări ale accesului la justiţie cauzate de cuantumul nerezonabil al taxelor, constând în aceea că valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situaţii (în special procesele de partaj) împiedică sau descurajează părţile să iniţieze demersurile judiciare. De altfel, este semnalată și ineficienţa practică a legislaţiei ajutorului public judiciar, care nu este corelată cu realităţile economice din prezent. „Actualul sistem nu permite justiţiabililor care au nevoie de asistenţă juridică să acceadă la aceasta”, se arată în acest memoriu.
Președintele UNBR, Traian Briciu, ne-a declarat: „În cazul proceselor de partaj, instanțele impun plata unei taxe de timbru egală cu un procent cuprins între 3 și 5 la sută din toată masa partajului, chiar dacă obiectul litigiului judecat se referă la o mică parte din această masă. Se iau în calcul toate proprietățile și se calculează o taxă judiciară asupra lor. Acesta este și motivul pentru care mulți justițiabili renunță să mai facă partaje”. Problema există încă din anul 2013, însă, până în prezent, nu s-a adus nicio corecție acestei situații.
Cheltuielile de judecată. Pentru avocat rămân firimiturile
O altă problemă gravă ridicată de UNBR este reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaţial până la sume derizorii, după criterii subiective şi fără luarea în considerare a obligaţiilor fiscale aferente veniturilor avocaţiale. Traian Briciu explică, în acest sens, o practică semnalată de barouri, conform căreia instanțele, fără a supune dezbaterii părților, reduc un onorariu avocațial de 3.000 de lei până la 300 sau 400 de lei. Asta, în condițiile în care un expert judiciar primește aprobarea unui onorariu de 5.000 de lei.
Președintele UNBR precizează că se află în lucru un proiect de lege care să corecteze această situație absurdă, proiect care urmărește două obiective. Primul se referă la un mecanism care să nu mai permită diminuarea onorariului avocațial legat de cheltuielile de judecată fără o dezbatere a părților, iar avocatul să justifice de ce a pretins acel onorariu. Al doilea este un mecanism care să se raporteze la criteriile prevăzute în legislația profesiei de avocat, atunci când se stabilește nivelul onorariului legat de cheltuielile de judecată acordate de instanță.
Parchetele, pe cale să fie executate silit de barouri
Avocații aduc în discuție și o situație care se perpetuează de ani, însă care anul acesta s-a agravat într-un mod fără precedent. Este vorba despre înregistrarea unor întârzieri inacceptabile la plata onorariilor din oficiu pentru prestaţiile executate cu precădere în faza de urmărire penală (la nivelul Parchetelor), la aproape toate barourile din ţară, deşi a fost comunicat în timp util de către UNBR bugetul estimat pentru anul 2023, în vederea includerii în bugetul Ministerului Public.
Avocatul Traian Briciu specifică faptul că este vorba despre onorariile avocaților din oficiu, iar situația întârzierilor se regăsește la nivelul Procuraturii, deoarece, la nivelul instanțelor, lucrurile stau cu mult mai bine. „Barourile au de încasat de la Parchete plăți restante privind onorariile din oficiu încă din luna februarie a acestui an. În 12 septembrie 2023, suma restantă, neachitată de către Parchete era de 8.224.000 de lei. În cazul Baroului București, unde se înregistrează cea mai mare datorie, suma neplătită ajunsese la 1.225.000 de lei. La polul opus, s-ar afla Baroul Călărași, unde restanțele la zi se ridică la aproximativ 70.000 de lei”, ne-a declarat președintele UNBR.
Practic, până în septembrie, Ministerul Public, prin Parchete, a achitat către barourile de avocați suma totală de 9.073.000 de lei, reprezentând onorariile din oficiu în faza de urmărire penală, ceea ce reprezintă puțin peste jumătate din activitatea prestată de avocați și care trebuie remunerată de către stat. Buni platnici sunt DNA și DIICOT, însă cel mai mare restant este chiar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Bugetul estimat pentru anul 2023 pentru plata onorariilor din oficiu a fost stabilit la 35 de milioane de lei. Președintele UNBR precizează că avocații au încercat, până acum, pe cale amiabilă să rezolve această chestiune, însă săptămâna trecută au început să fie transmise către Parchetele restante înștiințări de plată. În caz de neconformare într-un termen rezonabil - 30 de zile, cel mai probabil - se va ajunge în instanță, pe calea executării silite.
Problema însă se perpetuează, situația existând an de an. UNBR propune ca aceste restanțe să fie bugetate la rectificarea bugetară, ca să rezolve restanțele pe anul 2023, însă, pentru o reparare eficientă, pe viitor, a cauzelor care conduc la acest inconvenient, propun crearea unui cont special în bugetul statului destinat exclusiv plății onorariilor din oficiu.
Apărătorii, vânați de procurori pentru modul în care își reprezintă clienții
O altă categorie de probleme ridicată de barouri se referă la ignorarea rolului avocatului şi implicit a funcţiei apărării. Concret, este vorba despre „continuarea unor practici care conduc la anchete penale desfăşurate împotriva avocaţilor în mod vădit abuziv, în scop de intimidare, în pofida unui semnal de jurisprudenţă corect oferit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care s-a arătat că avocatul nu poate fi identificat cu clientul său. Într-un regim democratic, avocaţii trebuie să fie liberi de orice presiune externă şi orice imixtiune nepermisă de lege în activitatea lor profesională, pentru a fi apţi să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor lor”.
Aceste semnale vin de la câteva barouri, în special de la un barou din sudul țării. Fără a nominaliza, președintele UNBR ne-a declarat că sunt situații cu un caracter deosebit de grav, prin care procurorii asociază avocații cu clienții acestora, pe care îi transformă în suspecți pentru simplul motiv că au asistat, în calitate de martori, la audierea acestora. Este vorba despre clienți citați în calitate de martor, iar avocatul, atunci când își sfătuiește clientul să nu facă unele declarații, se poate trezi cu dosar penal pentru împiedicarea anchetei.
Există cazuri în care procurorul a dus lucrurile până la capăt cu acești avocați, începând urmărirea penală împotriva lor și trimițându-i chiar și în judecată. Instanțele însă au respins aceste rechizitorii. UNBR arată că, în această situație, nu poate veni cu propuneri legislative, deoarece legislația este suficient de clară în acest moment, iar martorii au dreptul să fie asistați, în timpul audierilor, de către un apărător. În schimb, urmează să fie făcute, de fiecare dată când apar astfel de situații, sesizări la Inspecția Judiciară și la CSM.
Lunga listă a nemulțumirilor
Avocații ridică mult mai multe semnale. Spre exemplu, invocă nerespectarea termenului rezonabil de soluţionare a cauzelor, arătând că, începând cu punerea în aplicare a Hotărârii CSM 2040/13 iulie 2023 privind luarea unor măsuri de normare a muncii, „s-a ajuns la prelungirea duratei termenelor procesuale şi ieşirea din sfera rezonabilităţii duratei soluţionării pricinilor, ignorându-se prejudiciile cauzate celor care ar trebui să fie beneficiari ai actului de justiţie. Recomandarea de a norma activitatea unui complet de judecată la maximum 40 dosare pe lună, coroborată cu subdimensionarea schemelor de personal este de natură să conducă inerent o prelungire nerezonabilă a duratei de soluţionare a dosarelor”.
Este vorba despre termenele îndelungate acordate de instanţe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluţionarea îngreunată a majorităţii dosarelor datorată, în principal, numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se iniţiază un anumit demers juridic şi primul termen de judecată generează nemulţumirea vădită a clienţilor şi diminuează încrederea justiţiabililor în justiţie. Apoi, este vorba despre prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată sau despre amânarea repetată a pronunţării soluţiilor în dosare peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depăşeşte frecvent durata de 6 luni. Nu în ultimul rând, este vorba despre durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.
Mai departe, există problema nesocotirii dispoziţiilor articolului 91 Cod procedură penală, atunci când judecătorii menţin, contrar dispoziţiilor legale menţionate, împuternicirea avocatului din oficiu pe toată perioada până la soluţionarea cauzei, chiar dacă se prezintă avocatul ales.
De asemenea, există practica interzicerii accesului avocaţilor cu telefoane mobile, tablete sau chiar laptopuri în unele unităţi de Poliţie şi Parchet, cu nesocotirea reglementărilor care permit acest acces, dar și a interzicerii posibilităţii avocaţilor ca în faza de urmărire penală să realizeze copii ale actelor din dosarul de urmărire penală cu mijloace proprii (telefon, scaner mobil), în contextul în care procedura de eliberare a copiilor actelor din dosar este ineficientă.
Nu în ultimul rând, este reclamată existenţa unor cazuri de nerespectare a obligaţiei legale potrivit căreia Ministerul Justiţiei trebuie să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.